Fermierii cer compensarea datoriilor către Stat, cu subvenţiile APIA

În ciuda EVAZIUNII FISCALE care colcăie în domeniul agriculturii, fermierii continuă să susţină că dacă ei nu ar mai fi subvenţionaţi, preţurile ar creşte! Sigur că este doar „o vorbă, de dânşii inventată”! Titrăm asta, deoarece există păreri conform cărora subvenţionarea agriculturii, aşa cum este ea făcută în România, nu a adus cetăţenilor, nici preţuri mai mici, nici calitate extra, aşa cum susţin agricultorii că se întâmplă! Calitatea producţiei autohtone lasă de dorit, la fel de mult ca şi cea a produselor din import! Şi cum, din cauza proastei gestionări a acestui domeniu de activitate, firmele româneşti exportă „la capul gol” (adică, fără Factură!), românii consumă preponderent produse din import, de eventuala calitate superioară a produselor româneşti bucurându-se mai mult străinii. Ca să nu mai vorbim că toate celelalte domenii ale economiei naţionale sunt oarecum văduvite de forţa de muncă regăsită în „economia de subzistenţă” reprezentată de nefireasca pre(a)ocupare a oamenilor de a creşte animale, de a avea „pământ în câmp”, pentru care să încaseze şi subvenţie. Din cauza faptului că produsele vândute de către „bieţii oameni” sunt NEIMPOZITATE, aceştia, nu numai că nu mai caută loc de muncă în alte domenii de activitate, dar aştepată şi ca Statul să le tot dea fel de fel de subvenţii.

Pentru a avea sorţi de câştig, când e să ceară, micii fermieri „strâng rândurile” şi se alătură latifundiarilor. Zilele trecute, aşa-numita Alianţă pentru Agricultură şi Cooperare a identificat „soluţiile pentru ACORDAREA DESPĂGUBIRILOR FERMIERILOR CALAMITAȚI DE SECETA SEVERĂ DIN 2020”.

Cum banii vin de la Guvern via APIA, via Uniunea Europeană, cei care s-au urcat pe maldărul subvenţiilor acordate atâta amar de ani, au trimis conducerii de partid şi de stat, o depeşă în care, iată ce se spune, ce se cere!  „Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2021, astfel încât să fie cuprinse, așa cum au fost promise fermierilor, în mod public și pe toate canalele media, sumele necesare pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă 2020, precum și sumele rămase restante pentru despăgubirile aferente culturilor de toamnă. (…) Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că despăgubirile pot să ajungă în conturile fermierilor până la sfârșitul lunii martie. Considerăm că aceasta ar putea fi cea mai rapidă soluție prin care fermierii pot merge la bănci cu aceste adeverințe pe care le pot sconta și pot obține un credit pentru 85-90% din suma înscrisă în adeverință drept creanță, pentru a-și acoperi o parte din datorii și/sau achiziționa inputuri pentru însămânțarea și întreținerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverințe vor cuprinde inclusiv despăgubirile restante aferente culturilor de toamnă. Suma scontată va fi acordată pe o durată de maximum 12 luni, iar rambursarea integrală va fi prevăzută după data încasării de către fermieri a ajutoarelor reprezentând despăgubiri pentru culturile calamitate.Dată fiind gravitatea situației și urgența efectuării plăților către fermieri considerăm că adeverințele pot să ajungă la fermieri până la mijlocul lunii martie.Compensarea sumelor reprezentând despăgubiri acordate fermierilor, cu sumele reprezentând creanţele bugetare (IMPOZIT PE VENIT/SALARII, CAS, CASS). Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare sunt de fapt, în posesia unor înscrisuri prin care li se atestă că sunt deținătorii unor creanțe (suprafața x cunatumul ajutorului de stat pe ha = creanța), iar autoritățile statului pot recunoște acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume să fie utilizate pentru plata/compensarea obligațiilor de plată către bugetul de stat (creanțe bugetare, impozit pe venit, CAS, CASS, etc).  Accesarea unor credite CU GARANȚII DE STAT, similar IMM INVEST. Fermierii care dețin procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considerați ca fiind titularii unei creanțe asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despăgubire (creanța = suprafață x cuantumul ajutorului de stat pe ha). Printr-un mecanism de creditare și garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedură mult simplificată, fermierii afectați de calamități pot accesa de la bănci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despăgubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadă de 8-12 luni.”

Distribuie dacă ți-a plăcut:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *