VOX POPULI: „Să tot împădurim, ca să acoperim hoţia sau ca să mai aibă ei ce fura?”

Distribuie articolul:

Preţul mediu pentru un hectar de pădure este de 20.000 de euro, iar până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt păzite şi nici administrate”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, Marian Stoicescu. Aflând că peste opt miliarde de euro reprezintă paguba produsă fondului forestier din România, prin distrugerea a circa 400.000 de hectare de pădure, la un preţ mediu de 20.000 de euro pe hectar, nu puţini au fost ialomiţenii care ne-au rugat să scriem astfel încât să atragem atenţia asupra hoţiei care, cică, s-ar petrece şi prin pădurile din Ialomiţa, nu de puţine ori chiar cu largul concurs al pădurarilor, şi al Poliţiei, şi al Gărzii Financiare, şi al altor instituţii ale statului…   

Pădurile din Ialomiţa…?!

Ce ştim despre pădurile din Ialomiţa? Nu prea multe! Şi-asta nu pentru că nu ne facem noi temele, ci pentru că, nici măcar şedinţe nu se mai desfăşoară pe tema Fondului forestier al judeţului. În cei 17 ani de presă, o singură dată l-am auzit pe longevivul fost director prezentând „Raportul asupra activităţii” desfăşurate într-un an… Ce ştiu despre Fondul forestier vă spun. Ştiu că Fondul este proprietate publică a statului, că el este administrat de către Direcţia Silvică Ialomiţa, că are o suprafaţă de 22.233 hectare şi că pe bază de contracte de asigurare servicii silvice, Direcţia Silvică Ialomiţa administrează o suprafaţă de 3.136 ha pădure particulară a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Ialomiţa. Mai ştim că Fondul forestier administrat de către Direcţia Silvică Ialomita este constituit, în cea mai mare parte, din păduri de foioase (99,78%) în care predomină stejarul, plopul, salcia, salcâmul, frasinul etc. Ştim, iată, câte hectare de pădure are judeţul Ialomiţa. Mai ştim şi câte hectare s-au împădurit (unii zic că mai mult pe hârtie, dar ăsta-i alt subiect de presă!), graţie iniţiativelor preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, domnul Vasile Silvian Ciupercă. Vă-amintiţi, desigur, cum cu aproape 2 ani în urmă, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi primăriile din comunele Colelia şi Reviga au cheltuit 13 miliarde de lei vechi pentru împădurirea unei suprafeţe de aproape 45 de hectare de teren degradat. Cât de mare este paguba pentru bugetele locale şi, mai ales, pentru bugetul statului, dar şi cât s-a furat spre a se vinde, an de an, în folosul „băieţilor deştepţi” de pe-aceste meleaguri, pare să nu (mai) intereseze pe foarte mulţi dintre cei care reprezintă „Organe” cu atribuţiuni de control şi/sau pe cei ce fac parte din conducerea Prefecturii Ialomiţa. Căci, doar, cine să-şi mai amintească declaraţiile politice emise prin anul 2010 din puţul gândirii deputatului Gheorghe Tinel, cel care a cerut să fie stopat jaful din pădurile ialomiţene, răcnind de la înalta tribună a Parlamentului astfel: Astfel, am aflat că aici, la doi paşi de Bucureşti, au loc abuzuri şi ilegalităţi la care nici cu gândul nu gândeşti. Arbori scoşi din pământ (cu miile şi cu sutele de metri cub) mai ales în perioada derulării campaniei prezidenţiale, pe motiv, cred eu, numai de aducere de voturi (Pădurea Groasă, Ocolul Silvic Urziceni), dar şi parchete de exploatare cu tăieri rase pentru unii agenţi economici, ale căror suprafeţe sunt duble în teren faţă de înregistrările scriptice (Pădurea Morareanca, Ocolul Silvic Urziceni), cu cartiere rezidenţiale construite în fondul forestier pentru « protipendada de partid » şi nu numai (Ocolul Silvic Slobozia), cu puneri în posesie contestate în instanţa pe alese şi pe interese, cu plantaţii înfiinţate din care lipsesc speciile de amestec şi de ajutor. Ce mai, tot tacâmul de abuzuri şi ilegalităţi pe care le identifici de obicei în zone greu accesibile şi rar controlate. Or, mi-aduc aminte ca în 2007 cred, tot în raza Ocolului Silvic Slobozia, s-au identificat peste 3.000 metri cub de material lemnos tăiat ilegal, ceea ce reprezintă, cred, cel mai mare volum de material lemnos tăiat ilegal în zona de câmpie. Iată de ce cred că la Direcţia Silvică Slobozia ar trebui început un control de fond care să lămurească problema managementului acestei subunităţi a Romsilvei. Mă surprinde lipsa de iniţiativă în acest sens a conducerii Regiei Naţionale a Pădurilor...”.


Distribuie articolul:

2 thoughts on “VOX POPULI: „Să tot împădurim, ca să acoperim hoţia sau ca să mai aibă ei ce fura?”

  1. Ce perversitate ca politicianul ce trebuie sa apere padurea sa fie prezentat in ipostaza de ,,lucrator” al ogorului, parca am fi in anii ’50 ai secolului trecut… asa facea si ceausescu mai apoi. Da’ de padurea de hoti, mincinosi si prosti din parlament ce sa mai zicem? Guvernul continuă să tergiverseze organizarea alegerilor parţiale în mai multe colegii parlamentare şi primării din ţară, deşi termenul de 90 de zile pentru stabilirea unei date a scrutinului la care legea îl obligă a fost încălcat de câteva luni. Colegiul cel mai mare şi cu una din cele mai importante mize politice este cel lăsat descoperit în Bucureşti de fostul senator dan voiculescu, în luna ianuarie. Deşi Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat Ministerului de Interne de două ori până acum proiecte de hotărâri pentru alegeri pe 28 aprilie şi, apoi, pe 1 septembrie, aşa cum arată într-un document oficial, ambele termene au fost ignorate de usl-asii calcatori de lege! În situaţii similare sunt însă şapte colegii de deputat sau senator la care se va adăuga cel eliberat prin arestarea lui Antonie Solomon, parlamentar PP-DD de Craiova. Divergenţele în filialele usl şi calculele politice încurcate de verificările ANI fac însă ca aceleaşi restanţe să existe şi în ceea ce priveşte primăriile din ţară. Este vorba de cinci primării rămase fără edili şi două – un oraş din Buzău şi o comună din Bihor – în care totul este blocat de mai bine de un an, de când consilierii locali nu au mai venit la serviciu, lăsându-le fără bugete şi fără a putea lua decizii. Din date neoficiale transmise în teritoriu, noi alegeri ar urma să aibă loc abia în martie 2014. Mda, multe uscaturi are guvernarea acestei tari!

  2. USCATURILE PADURII, LISTA PARLAMENTARILOR ACTUALI CARE ÎŞI RISCĂ MANDATUL:

    1. Vasile Bleotu, deputat PSD – incompatibilitate;

    2. Trifon Belacurencu, senator PSD – incompatibilitate;

    3. Ecaterina Andronescu, senator PSD – incompatibilitate;

    4. Florian Popa, senator PSD – incompatibilitate şi conflict de interese;

    5. Paul Ichim, senator PNL – incompatibilitate;

    6. Valer Marian, senator independent, ex-PSD – incompatibilitate;;

    7. Liviu Harbuz, deputat PSD – incompatibilitate;

    8. Toader Dima, deputat PSD – incompatibilitate;

    9. Cristian Rădulescu, liderul senatorilor PDL – avere nejustificată;

    10. Cristian Rizea, deputat PSD – avere nejustificată;

    11. Dumitru Oprea, senator PDL – avere nejustificată;

    12.Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, deputat PSD – conflict de interese;

    13. Sorin Lazăr, senator PSD – conflict de interese;

    14. Sonia Drăghici, deputat PSD – conflict de interese;

    15. Mate ANdras, deputat UDMR – conflict de interese;

    16. Vasile Gliga, deputat PSD – conflict de interese;

    17. Karoly Kerekes, deputat UDMR – conflict de interese;

    18. Ghervazen Longher, deputat pentru Minorităţi – conflict de interese;

    19. Marian Neacşu, deputat PSD – conflict de interese;

    20. Floin Pâslaru, deputat PSD – conflict de interese;

    21. Anghel Stanciu, deputat PSD – conflict de interese.

    Cei care vor pierde definitiv procesele, a căror durată a fost până acum, în medie de un an, îşi vor pierde automat mandatul, cu interdicţia de a mai ocupa funcţia timp de trei ani.

    Scăparea: instalarea în alte funcţii

    Doi dintre cei trimişi în judecată, foştii miniştri liberali Ovidiu Silaghi şi Eduard Hellvigau găsit o poartă de scăpare din această situaţie: Parlamentul European. Aflaţi pe lista PNL la europarlamentarele din 2009, cei doi au ales să renunţe la mandatul din Parlamentul României pentru scaunul la Strassbourg şi Bruxelles, pentru care legea ANI din 2005 nu stabileşte nicio interdicţie. dacă Silaghi avae dosarul pe rolul instanţei de fond, Hellvig pierduse, potrivit datelor ANI, în prima instanţă.

    În situaţii similare sunt şi liberalul Dan Mihalache, fost Secretar General adjunct al Guvernului găsit incompativil de instanţa de fond, dar instalat între timp la secretariatul General al Senatului, Stelian Fedorca, fostul secretar de stat liberal de la Ministerul Educaţiei, refugiat pe un post de consilier al ministrului Remus Pricopie, fostul parlamentar PSD Ioan Cindrea, actual preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, prefectul de Bihor, Claudiu Pop care a pierdut în prima etapă procesul pentru avere nejustificată deschis de ANI când era deputat PSD, dar şi fostul senator liberal şi actual primar la Timişoara, Nicolae Robu, care se judecă pentru dosarul de incompatibilitate.

    În ultimii patru ani şi jumătate ANI a finalizat 49 de verificări de parlamentari, miniştri şi secretari de stat. doar 9 procese au primit însă verdicte definitive şi irevocabile. Dintre acestea, ANI a pierdut 3 şi a câştigat altele 6. În prezent, Agenţia are 35 de dosare pe rolul instanţelor la acest nivel de demnitate publică. 4 sunt la prima instanţă de judecată, 15 au fost pierdute în această fază, ajungând prin recursul statului la Înalta Curte, iar 16 au fost câştigate în prima etapă, aşteptând verdictul final.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.