Purcoi de bani cheltuiţi, chipurile, în beneficiul consumatorilor de droguri

Distribuie articolul:

 

* A doua şansă” – primul proiect de integrare socială şi profesională pentru consumatorii de droguri injectabile. Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), în calitate de solicitant, anunţă încheierea, la 30 iunie, a proiectului demarat în data de 01.07.2010, cu perioada de implementare 36 de luni şi o valoare totală de 20.812.555 lei…  

Un grup de activişti şi-au pus în gând să protesteze chiar în faţa Ministerului Sănătăţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale, împotriva stopării programelor de schimb de seringi. „Protestul are loc în data de 1 iulie în faţa Ministerului Sănătăţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Muncii. În faţa Ministerului Sănătăţii, un grup de activişti va desfăşura un happening cu scopul de a demonstra mecanismul transmiterii HIV prin sistarea finanţării serviciilor de reducere a riscurilor. Consumatorii de droguri injectabile şi organizaţiile ce oferă servicii de schimb de seringi, tratament şi suport grupate în cadrul Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) protestează public împotriva încetării serviciilor de schimb de seringi”, se arată într-un comunicat de presă al Reţelei Române de Reducere a Riscurilor remis, duminică, AGERPRES. „ Situaţia este cauzată de încetarea finanţării din Fonduri Structurale a proiectului ce permitea funcţionarea ultimului serviciu de schimb de seringi cu acoperire mare. Aceste servicii au fost oferite în ultimii 14 ani exclusiv de organizaţii ale societăţii civile cu suport financiar internaţional. Serviciile de reducere a riscurilor salvează vieţi şi economisesc bani: schimbul de seringi costă 500 euro/pacient /an, echivalentul unei luni de închisoare sau de 12 ori mai puţin decât costul tratamentului HIV (6.000 Euro/pacient/an)”, se mai arată în comunicatul citat. Totodată, reprezentanţii reţelei susţin că în condiţiile în care proporţia consumatorilor de droguri în rândul persoanelor nou diagnosticate a crescut în ultimii ani (de la 7% în 2007, la 31% în 2012), oprirea serviciilor de reducere a riscurilor va spori rata de transmitere a infecţiei cu HIV în rândul consumatorilor, dar şi în rândul restului populaţiei.  De câte ori am scris despre nefiresc de multele ONG-uri care, de ani de zile, stau ca nişte lipitori pe visteria statului, şi nu pe conturile şi/sau portofelele oamenilor de afaceri ce-au fost, de către voluntarii activi ai feluritelor Fundaţii şi Asociaţii, convinşi să sponsorizeze, s-a întâmplat ca pleiada de aşa-numiţi oameni de bine să se arate extrem de indignată de faptul că unii dintre noi, gazetarii, alegem să nu mediatizăm taman aşa cum ni se prezintă ei, voluntarii, prin mass-media (a)servite, şi ele, banului public. Faptul că se supără, nu ne supără! Faptul că, multe dintre ONG-uri evită să răspundă unor întrebări de bun simţ, ne supără. Şi întrebările nici nu-s aşa de grele, pentru ca răspunsurile să necesite cine ştie ce chinuială a creierelor pre(a)ocupate, chipurile, să „îşi aducă aportul” la…, şi la…, şi la, la, la… Şi dacă întrebările menite a ne face să înţelegem „ce-i mâna pe ei în luptă…”(şi pe care le-am fi adresat în urmă cu nişte ani), ar fi vizat încasările celor din conducerea ONG-urilor, azi, ştiind cât de artistic se mimează voluntariatul, nu mai întrebăm decât care-i raportul dintre banii provenind de la buget (naţional sau al Uniunii Europene) şi banii provenind din sponsorizări? Şi întrebăm doar asta, tocmai fiindcă am ajuns la concluzia că, deşi se cheltuiesc atâţia bani – publici, mai ales! – rezultatele obţinute în ceea ce priveşte reducerea numărului consumatorilor de droguri şi, mai ales, diminuarea riscurilor la care este supusă populaţia, aproape că nu se văd, din păcate! În susţinerea acestei păreri deşi ar trebui să vă trimit să vedeţi focarele de infecţie „de după blocuri” mă limitez azi doar la a vă invita să revedeţi cât de mare e suma de bani „tocată” de cele două-trei ONG, în speranţa că o să începeţi şi dumneavoastră să vedeţi dincolo de aparenţe. Adăugaţi acestei sume cele patru zerouri înlăturate când cu denominarea monedei naţionale şi aveţi în faţa ochilor imaginea impresionantei sume de bani care a fost cheltuită ca să…ce? Pentru ca, atunci când accesezi site-ul ARAS să constaţi, cu uimire, că informaţiile sunt destul de superflue?

IONICA GHINEA


 


Distribuie articolul:

2 thoughts on “Purcoi de bani cheltuiţi, chipurile, în beneficiul consumatorilor de droguri

  1. Prietenul dvs.@sorin daca nu va mai poate critica pe site-ul dvs.o face pe cel al concurentei la articolul despre statiunea Amara.Il bintuie oarece ranchiuna.

    1. uite, de-aia nu mai iese soarele, fiindcă ” intelighenţia” puturoasă (ei cică-s boemi, de!) şi, prin urmare, ruptă-n cur, n-are loc de „prostimea” ce munceşte…Că vorba aceea: „doar CINE NU MUNCEŞTE, NU GREŞEŞTE” …Aş scrie eu (cu greşelile gramaticale de rigoare, în ciuda tembelului ăluia care se crede „tare” în…gramatică) mai multe, dar…mai bine, mă duc la coafor!!!! Bine, pa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.