RAJA continuă investiţiile în timp ce URBAN bate pasul pe loc

Distribuie articolul:

Posibil să vă întrebaţi de ce vorbim despre investiţiile RAJA S.A din Predeal şi facem comparaţia cu operatorul URBAN S.A şi lipsa investiţiilor sale din Slobozia. În prezent, la prima vedere, Predeal şi Slobozia nu au nimic în comun dar au avut la un moment dat. A fost o vreme când RAJA S.A., cel mai mare operator regional de apă-canal din România, a fost interesat şi chiar a făcut toate demersurile posibile să opereze pe teritoriul ialomiţean. A şi reuşit acest lucru într-o anume proporţie arondând peste 10 localităţi numai că ulterior, administraţiile judeţene şi locale de până acum s-au împortivit vehement, iar operatorul a decis să renunţe la investiţiile în Ialomiţa şi să opereze reţele de apă-canal în alte judeţe.

RAJA S.A. pe scurt, în cifre:

Alimentarea cu apă în 160 localități; Epurarea și evacuarea apelor uzate în 17 stații de epurare; 119 surse de adâncime cu un număr de 461 puţuri cu o capacitate totală instalată de peste 8,85 m³/s; 3 surse de suprafaţă; 9 stații de tratare a apei în vederea potabilizării: 3 pentru apa de suprafață și 6 pentru apa subterană; conducte de alimentare cu apă: 4.014 km; 203 rezervoare de apă cu un volum total înmagazinat de 330.000 mc; 97 staţii de pompare apă potabilă cu o capacitate totală de 20 mc/s; reţea de canalizare cu o lungime totală de 2 228 km din care; colectoare menajere şi pluviale: L= 1.923 km; conducte de refulare: L= 305 km; 179 staţii de pompare a apelor uzate cu o capacitate de 18.00 mc/s; 17 staţii de epurare în funcțiune cu o capacitate de 7.500 l/s. CJ Ialomiţa, Slobozia şi localităţile ialomiţene care s-au pus „de-a latul” nu se pot lăuda cu mai nimic: investiţii zero în orice segment al activităţilor Urban S.A. atât din fonduri proprii cât şi din fonduri nerambursabile, o singură staţie de epurare care stă să se dărâme din cauza atâtor „ţepe” primite de Primăria Slobozia şi CJ Ialomiţa de la firmele care au promis că fac, au luat banii şi n-au mai făcut nimic, apă care nu se poate consuma decât în scop menajer, zero metri modernizaţi de infrastructură către localităţile cărora Urban S.A. le furnizează servicii de apă-canal etc. Să nu mai vorbim de „japca” prin care operatorul Urban S.A. se foloseşte fără drept de bunurile aflate în patrimoniul unei societăţi comerciale private la îndemnul administraţiei locale şi judeţene, faptă pedepsită de Codul Penal, evident. Aceiaşi oameni care au alungat un colos care putea să aducă infrastructura de apă-canal la standarde europene în mai bine de 10 ani de când a dorit o colaborare cu judeţul Ialomiţa, dar n-a avut cu cine…

Ce zicea directorul URBAN într-un interviu acordat ziarului Ştirea pe 04 septembrie 2021:

„Ca să putem să rezolvă partea de infrastructură, căci, aşa după cum ştiţi noi suntem doar „operatorul”. Urban NU deţine nici un metru de canalizare, nici un metru de reţea, ci noi doar „operăm” aceste reţele! Ele sunt ale oraşului Slobozia. Din păcate, neaccesând Fonduri Europene, în perioada în care s-a putut, infrastructura este foarte învechită, din multe puncte de vedere, şi moral şi tehnic, prin această alianţă (70% CJI, 28% Primăria, şi 2% comunele) încercăm să devenim, într-un timp cât mai scurt, ca să mai prindem să luăm (de la „masa bogaţilor”, aş numi aici POIM şi acest PNRR), ceva finanţare pe apă şi apă uzată (…) Noi avem o listă de investiţii, care erau şi pe fosta conducere, le-am readus în discuţie când am venit(…) Cei care trebuie să le facă de-acuma, UAT Ialomiţa, fără ajutorul fondurilor nerambursabile, practic, e departe de a fi realizată! Şi-atunci, Consiliul Judeţean Ialomiţa a venit la masa discuţiilor, şi promite să aducă o stabilitate, căci are o capacitate de a investi, mai mare decât are UAT Slobozia. (…) Pe scurt, Slobozia nu are bani, CJ Ialomiţa are ceva, dar nici ei foarte mulţi, şi-atunci trebuie să operaţionalizăm acel „Operator Regional” pe care, efectiv, îl creăm acum. Şi trebuie să crească rapid, astfel încât într-un an, un an şi jumătate, să fim eligibili, din toate punctele de vedere, pentru fonduri nerambursabile!” declara directorul Urban S.A, Adrian Stoicescu.

Ce face RAJA la Predeal în timp ce locuitorii Sloboziei încă mai cară bidoane cu apă…

Contractul de lucrări 43 – “Sursa de apă Valea Azugii. Stație de tratare și clorare Valea Azugii. Reabilitare rezervoare Predeal. Stație de pompare Joița” continuă dezvoltarea infrastructurii de apă în aria de acoperire RAJA SA din sudul județului Brașov.

Aproape 42 milioane de lei este valoarea investițiilor prevăzute în Contractul de lucrări semnat pe data de 08 august 2022, care se va derula pe o perioadă de 30 de luni. Odată cu semnarea acestuia, numărul contractelor atribuite crește la 54, dintr-un total de 56 de contracte prevăzute în Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată în aria de operare a RAJA SA Constanța, derulat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, sprijinit financiar de Comisia Europeană. La eveniment au participat alături de reprezentantul constructorului și conducerea RAJA SA prin directorul general Aurel Presură cât şi Preşedintele CJ Constanța – Mihai Lupu.

„Implementarea acestui contract reprezintă un pas important pentru realizarea unei infrastructuri moderne și furnizarea de servicii de înaltă calitate, tuturor cetățenilor, cu atât mai mult cu cât oraşul Predeal, împreună cu localităţile componente, constituie un punct important de interes turistic în zona Valea Prahovei. Modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a celui de preluare şi tratare ape uzate menajere sunt direct corelate cu dezvoltarea durabilă a turismului, acesta fiind principalul sector economic din regiune. Cunosc acest proiect foarte bine şi chiar am avut o discuție cu colegul meu de la Brașov. Aveți tot concursul meu şi susținem în integralitate proiectul şi conducerea RAJA. Noi ne asumăm foarte clar rolul de suport pentru dumneavoastră și chiar săptămâna aceasta avem o şedinţă de aprobare a indicatorilor pentru program. Urmărim atent toate lucrările, să vedem exact zona unde aveţi nevoie de sprijin. Astfel, în momentul în care, conform graficului de execuţie, ajungem la termenul limită, aceste lucrări să fie implementate în conformitate cu standardele de calitate”, a declarat Mihai Lupu, Preşedintele CJ Constanţa.

Proiectul vizează lucrări de reabilitare și extindere a stației de tratare apă potabilă Valea Azugii și a sursei de apă de suprafață, reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare a apei potabile Susai, Cioplea, Nedioglu, Geizer și Mihai Viteazu, modernizarea Laboratorului Central, dar și lucrări de dezvoltare și adaptare la cerințele actuale a Gospodăriei de apă Joița. Acestea vin în completarea lucrărilor aflate deja în derulare prin Contractul de lucrări 30 care prevede reabilitarea și extinderea rețelei de distribuție a apei potabile și a conductei de transport și aducțiune (inclusiv realizarea a peste 400 de branșamente), stații de tratare și de pompare a apei, precum și modernizarea și dezvoltarea sistemului de preluarea a apelor uzate în concordanță cu dezvoltarea zonei.

Asigurarea siguranței și a funcționalității serviciului, a calității apei furnizate și a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, creșterea gradului de acoperire în funcție de extinderea urbană sunt câteva dintre premisele care stau la baza evoluției durabile a unei regiuni.

Directorul General RAJA S.A. – Aurel Presură, a declarat: „Fără sprijinul autorităților locale, al Consiliului Județean Constanța nu putem să terminăm aceste proiecte. Progresul fizic al lucrărilor înregistrat la ora actuală este în jur de 60%. Avem mici probleme pe partea de achiziție echipamente, pentru că durează foarte mult. Monitorizăm cu atenție toți constructorii și nu am nicio emoție pentru implementarea acestor investiții”.

Proiectul prevede sisteme noi în 91 de localități. La data prezentei, se lucrează în 78 de localități, în cadrul a 94 de șantiere, majoritatea fiind deschise pe raza județului Constanța, iar în 13 localități lucrările au fost finalizate (Cotu Văii, Dumbrăveni, Plopeni, Movila Verde, Independența, Furnica, Tufani, Fântâna Mare, Comana, Tătaru, Jegălia, Gâldău, Iezeru). Până la ora actuală, pe parte de rețele apă/canalizare au fost realizați și decontați 616 km și conform termenelor contractuale, până la sfârșitul acestui an, per total 47 de localități vor beneficia de sisteme noi de alimentare cu apă și canalizare.

Victor Ghinea


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.