Penitenciarul Slobozia a dus 10 deţinuţi în vizită la Muzeu. „Aplauze puternice”!

Distribuie articolul:

O dată la câţiva ani, presa locală este anunţată că Penitenciarul există, în el fiind închişi oameni care, într-un anumit moment al vieţii lor, din motive dintre cele mai diverse, au comis o faptă penală soldată cu privarea de libertate. Apoi, peste activitatea Penitenciarului se lasă tăcerea.

Site-ul instituţiei este „întreţinut” cel puţin neprofesionist de către cei plătiţi pentru a se ocupa de Transparenţa decizională. Acolo, pe site, Bugetul e secret, numărul salariaţilor e secret, achitiţiile sunt secrete, ş.a.m.d.  

Sigur că noi, ca „Organ de presă” putem înainta o „adresă” plină cu întrebări referitoare la tot ce mişcă-n Penitenciarul Slobozia. Căci, recunoaştem, din motive de aglomeraţie a subiectelor „de altă natură” , am cam neglijat acest segment din panoplia instituţiilor Statului.  Doar că, ştiind că în fiecare instituţie a Statului, un angajat are printre responsabilităţile retribuite, şi pe cea referitoare la „legătura cu presa”, noi tot aşteptăm ca angajatul să ne demonstreze că-şi merită plata (în plus la salariu), transmiţându-ne Comunicate de presă aşa cum prevede Legea 544/2001, precum şi Legea 52/2003.

O fi vreun Proiect cu finanţare…?   

Altfel, nu ne explicăm de ce „a treia zi după Scripturi”, cel responsabil de aplicarea Legii Transparenţei, a mai transmis un Comunicat de presă, DUPĂ „comiterea faptei” într-ale  culturalizării deţinuţilor?! Şi ca să fie „treaba oablă”, în acel Comunicat de presă scrie negru pe alb că acţiunea a avut loc ANUL TRECUT…! Da, ştiu că poate fi înţeleasă ca o greşeală de dactilografiere, petrecută din grabă! Doar că, astfel de greşeli, dincolo de faptul că-mi demonstrează că, din respect pentru muncă, dar şi pentru jurmnaliştii care nu-s plătiţi pentru a-i face munca bugetarului, textul n-a fost recitit, mai demonstrează şi că TOT AŞA se pot petrece şi ERORILE JUDICIARE, NU?    

Dar, să revenim la comunicat şi să întrebăm: De ce, adică, nu am fost invitaţi să participăm la acţiune, să-i vedem noi, şi chiar să-i fotografiem (dacă nu „faţă/profil”, măcar „blurat”), spre a arăta celor aflaţi în libertate că acolo, la Penitenciar, oamenii nu-s ţinuţi departe de actul de Cultură…? C-aşa, publicând prin preluare cu copy paste, mi-e că nimeni nu va da „doi bani” pe Comunicatul ăsta, prin care suntem informaţi că :

  „Vineri, 17.03.2022 (???, aşa scrioe, aşa titrăm!), în cadrul Proiectului de activitate intitulat “Vizită  la Muzeul Național al Agriculturii” a avut loc o activitate cultural-educativă desfășurată în cadrul acestei instituții. La activitate au participat 10 deținuți care execută pedeapsa în regim închis în Penitenciarul Slobozia, însoțiți de reprezentanți din cadrul Sectorului Reintegrare Socială și Siguranța Deținerii. Aceștia s-au bucurat de prezența muzeografilor din cadrul Muzeului Național al Agriculturii care le-au facilitat vizitarea unor secții din cadrul muzeului, dar și participarea la un atelier ocupațional bazat pe tehnica decupajului hârtiei, în vederea exersării  unor conduite care să faciliteze dezvoltarea personală și reintegrarea socială.

           Învăţarea conduitelor prosociale (configurarea deprinderilor cetăţeneşti, modelarea psihosocială, moral-religioasă a comportamentului individual în scopul participării conştiente şi responsabile la viaţa socială etc.), se înscrie printre scopurile vizate de multe dintre activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi socială desfăşurate de către personalul sectorului reintegrare socială cu persoanele private de libertate. Totodată, exersarea acestora, pe cât posibil, în cadrul comunităţii locale, facilitează recuperarea psihosocială şi morală a acestora, sporind şansele de reintegrare socială şi diminuează riscul recidivei.

            Această acţiune, ce se înscrie pe linia diversificării gamei de activităţi  educative desfăşurate cu deținuții, are drept scop atât menţinerea legăturilor cu exteriorul, ca bază solidă pentru reinserţia în comunitate, cât şi oferirea unei alternative de petrecere a timpului liber, acestea contribuind la formarea unor deprinderi prosociale necesare dezvoltării personalităţii deţinuţilor.”

 

 

 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *