Şi-n apicultură-i vraişte, ca să nu se mai ştie….

Distribuie articolul:

Potrivit Agerpres, în prezent, în România, situaţia statistică a numărului familiilor de albine este gestionată de mai multe entităţi (MADR, INS, APIA, ANARZ, forme asociative) care raportează valori diferite, înregistrându-se diferenţe de 40% şi chiar de până la 80%, conform ultimelor solicitări depuse la Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ).

În vederea realizării sistemului informatic pentru identificarea stupilor, ANARZ achiziţionează, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achiziţiile publice, atât hard-ul, cât şi soft-ul, părţi ce compun acest sistem informatic, în limita sumei de 8 milioane de lei, fără TVA alocată cu această destinaţie pe perioada 2014 – 2016. Câţi apicultori sunt în Ialomiţa, e mai greu de precizat până ce Direcţia de Statistică Ialomiţa nu binevoieşte a actualiza informaţiile – generale, nu neapărat din domeniu! -, cele care, pe site-ul propriu, datează de prin 2011 – 2012…Totuşi, pentru a afla interesante date despre cantitatea de miere recoltată şi comercializată de către apicultorii ialomiţeni, dar şi despre proiectele şi banii provenind din fonduri UE, cât de curând îl vom interpela pe domnul Costea Ştefan, un împătimit într-ale apiculturii şi cel care, alături de Nelu Cucu ştiu cel mai bine şi patima şi rostul, şi legea şi mersul înainte, cum spune un vers dintr-o poezie…Până atunci, reţineţi că apicultorii români vor beneficia în următorii trei ani de un sprijin financiar de 44,5 milioane de lei, aceste fonduri fiind alocate din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), conform Programului Naţional Apicol (PNA) elaborat de România pentru perioada 2014 – 2016 şi aprobat de Guvern la finele anului trecut.
 Valoarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alocat pentru PNA 2014 – 2016, este de 44.545.756,82 lei, din care pentru anul 2014, 14.852.830,10 lei, pentru 2015 – 14.855.585,69 lei, iar pentru 2016 – 14.837.341,02 lei. Comisia Europeană participă la finanţarea acţiunilor din Programul apicol cu 50% din cheltuielile efectuate de România pentru fiecare acţiune accesată, excluzând TVA”, potrivit actului normativ.
Sprijinul financiar alocat atât din bugetul de stat, cât şi din bugetul UE prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 – 2016 se distribuie pentru cinci măsuri, respectiv pentru realizarea sistemului informatic în vederea identificării stupilor, pentru achiziţionarea de medicamente, pentru achiziţionarea de mătci, roiuri pe faguri
şi/sau familii de albine, achiziţionarea de stupi în vederea reformării stupilor uzaţi în urma deplasării acestora în pastoral şi decontarea analizelor fizico-chimice care atestă calitatea mierii.
Beneficiarii PNA 2014-2016 sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, organizate în asociaţii de crescători de albine, federaţii, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislaţiei în vigoare.
Potrivit MADR, sistemul informatic va avea ca scop evidenţa numărului de apicultori şi a numărului de familii de albine, pe judeţ, total ţară şi forme asociative prin îmbunătăţirea substanţială a Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.
 Introducerea acestei măsuri se justifică atât prin faptul că alocarea sumelor de către Comisia Europeană se face, în primul rând, în funcţie de numărul de familii de albine deţinut de fiecare stat membru şi ulterior de măsurile propuse a fi finanţate, cât şi prin necesitatea existenţei unei baze de date fiabile necesare dezvoltării politicilor în domeniu şi asigurării unei trasabilităţi adecvate în ce priveşte calitatea şi siguranţa produselor obţinute”, precizează Ministerul Agriculturii.
Termenul-limită de depunere a cererii şi a documentelor care o însoţesc pentru acţiunile prevăzute în PNA este 1 august a fiecărui an.
În 2013, mai mult de 7.000 de apicultori au beneficiat de Programul Naţional Apicol, plafonul alocat pentru 2013 fiind de aproape şapte milioane euro, din care 3,4 milioane de euro au fost alocaţi de CE.
Cei 7.076 de apicultori beneficiari ai sprijinului financiar în 2013 deţin un număr aproximativ de 550.000 de familii de albine şi sunt organizaţi în 147 de forme asociative, la nivel naţional.
România produce anual, în medie, 20.000 – 22.000 de tone de miere, clasându-se pe locul patru în Europa, anul trecut producţia fiind estimată la circa 17.000 de tone. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România.
Consumul de miere autohton se cifrează, în medie, la 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media ţărilor UE, unde se consumă între 1,5 kilograme (Olanda şi Belgia) şi chiar două kilograme în Germania.

 

 


Distribuie articolul:

2 thoughts on “Şi-n apicultură-i vraişte, ca să nu se mai ştie….

  1. D-apoi, la ce foloseste vraistea de fonduri data a-n boulea, daca distrug populatiile cu pesticide? Mai mult, daca esti beneficiar de fonduri, pana nu ajungi la peste 100 de stupi lucrezi pentru statul roman, care iti da cu o mana si iti ia cu doua…Concluzia este ca nu merita nici macar sa ii declari…si sa beneficiezi de ce e dat de cel de sus ! Poate e cam pesimist si lipsit de logica, dar statul nu merita nici macar un scuipat cald, la ce ofera apicultorilor !

  2. Apicultura era o ramura a agriculturii care mergea, eram printre primele tarii la export, eram printre primii la calitatea mierii exportate.

    Din pacate cea ce functioneaza trebuie ingradit cumva, au venit cu tot felul de prostii, cica sa se alinieze la practicile occidentale.

    Au venit cu crotalii, cu impozite cu legi anticonstitutionale prin care obliga pe apicultori sa se asocieze cu forta doar asa pot obtine crotaliile.
    Fara crotalii primesti amenzi pana te lasi de toate.

    Bineinteles Domnii Guvernanti au ignorat ce eram ai important la aceasta aliniere la standardele occidentale.

    Nu au creat masuri prin care apicultorii sa isi poata asigura stupinele.
    Nici un apicultor nu este despagubit in caz de calamitate.
    In caz de accidente cu insecticide foarte greu e daca nu imposibil sa aduni o comisie care sa stabileasca pierderile suferite si sa poti initia o actiune in instanta.
    Toti se ascund, toti isi acopera spatele si fraierul de apicultor ramane cu paguba.

    Cea mai importanta masura pe care Domnii Guvernanti au ignorat-o este plata polenizarii.

    In tarile civilizate apicultorii nu traiesc din miere, mierea este un produs secundar.
    Apicultorii occidentali, Americani, Australieni traiesc din aceasta palta pe polenizare.

    Numai la noi e ca la nimeni, castigi putin si tabara vulturii si pe putinul ala sa ti-l ia.

    Am gasit pe acest forum mai multe informatii despre polenizarea peste hotare.
    http://www.forum.casa-apicultorilor.info/index.php?topic=70.0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.