Încă o dovadă că se fură din banii pentru agricultură

Distribuie articolul:

 

* Aeroportul Otopeni a primit subvenţii din fonduri europene timp de trei ani, în perioada 2008-2010, pentru cele peste 100 de hectare de pajişti

 „Aeroportul Otopeni a primit subvenţii din fonduri europene timp de trei ani, în perioada 2008-2010, pentru cele peste 100 de hectare de pajişti, dar în urma unei misiuni de audit din 2010 de la Comisia Europeană au fost informaţi că numai fermierii activi vor avea dreptul la aceste subvenţii. Noi i-am atenţionat şi din 2011 nu au mai depus cerere. Cu toate acestea, ei au avut activitate agricolă pe aceste terenuri pentru că le-au întreţinut, le coseau şi respectau acele condiţii de bune practici pentru mediu”, a spus Dorel Benu, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În condiţiile acordării unor subvenţii pe hectar de circa 75 de euro în 2008, de 80 de euro în 2009 şi 90 de euro în 2010, suma totală încasată de Aeroportul Otopeni a depăşit 24.000 de euro în cei trei ani.
Potrivit
AGERPRES, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat într-o conferinţă pe teme de profil că aeroportul Otopeni nu va mai primi din 2014 sprijinul pe suprafaţa de păşune pe care o întreţine, în urma deciziei luate la nivel european de a întocmi o listă neagră cu cei care nu sunt fermieri activi. „Din perioada 2014-2020 se va constitui o listă neagră care va fi exceptată din categoria fermierilor activi, iar sprijinul pe suprafaţă, atât pentru păşune cât şi pentru cultura mare, va fi primit doar pentru cei care se încadrează şi nu sunt pe lista neagră. Aceasta va fi definită la nivelul fiecărui stat membru, cu reglementări generale venite de la nivelul Comisiei Europene. Aici dau ca exemplu Aeroportul Otopeni, care nu va mai primi din 2014 sprijinul pe suprafaţa de păşune pe care o întreţine”, a spus ministrul Agriculturii.
Acesta a spus că au fost la nivel european numeroase discuţii pe tema definirii fermierului activ în viitoarea Politică Agricolă Comună, iar decizia finală a fost întocmirea acestei liste negre şi alocarea fondurilor europene numai către cei care lucrează în agricultură. „După toate discuţiile la nivel european era la un moment dat şi o limită de 5.000 de euro, însă soluţia finală în ceea ce priveşte definirea fermierilor activi a fost să se meargă pe negaţie. Această măsura are darul de a ţinti fondurile europene doar de cei care lucrează în agricultura şi au nevoie de sprijinul respectiv”, a mai spus Constantin.


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.