Fondul Mutual – o controversată structură asociativă

Distribuie articolul:

*Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii Achim Irimescu, fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale.

În opinia mea, fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze, pentru că vor pune banii în acest fond şi, vrând nevrând, vor fi unul lângă celălalt. Toţi producătorii vor fi forţaţi să se asocieze pentru că, altfel, nu vor primi toţi banii din subvenţia naţională, pe cea europeană nu putem interveni, dar pe cea naţionala da. Un fermier riscă să piardă 80% dacă nu se înscrie în acest fond mutual. Capitalul constituit de ei va conduce la acumularea unui capital foarte important şi, astfel, vor fi parteneri serioşi pentru orice bancă şi vor fi despăgubiţi pe pierderi care, actualmente, nu sunt asigurate de firmele de asigurări. Eu sunt convins că acest fond reprezintă nu numai un instrument excepţional de gestiune a riscurilor, dar va contribui şi la comasarea terenurilor şi asocierea producătorilor”, a subliniat Achim Irimescu . Pentru constituirea acestui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuţie de 35%, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene, iar 25% fonduri din bugetul naţional. Două mari asociaţii ale fermierilor şi-au prezentat până în prezent interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională  a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Cu toate acestea, în teritoriu, membri ai Filialelor LAPAR nu par a fi prea încântaţi de hotărârile şefilor lor de la Centru. Şi fiindcă e greu de purtat un dialog vizând „meandrele concretului” în ceea ce priveşte contribuţia fermierilor la bugetul consolidat al Statului versus subvenţiile încasate de către fermieri, deşi l-am tot „curtat” pe domnul Sitaru în vederea obţinerii unui punct de vedere în această privinţă, dar şi în altele, părându-ni-se că prea nu contăm în ochii domniei-sale (apropo, domnule Sitaru, nici anul acesta ziarul Ştirea nu s-a numărat printre mass-media invitate la „Ziua porumbului” , dar nu-i nimic, noi nu ne-am supărat!) am zis că să vă spunem, pe scurt, că Nicolae Sitaru este nu numai consilier judeţean din partea PD-L Ialomiţa, dar şi vicepreşedintele LAPAR, şi unul dintre importanţii latifundiari ai judeţului, dacă ţinem cont că pentru cele peste 1.200 de hectare încasează, an de an, subvenţii de la APIA, numai anul trecut „ciugulind” din banii publici vreo 12 miliarde de lei vechi. Sigur că domnul Sitaru nu-i singurul potenţat al vremurilor, alţi latifundiari fiindu-i nu numai colegi în Consiliul Judeţean Ialomiţa (amintesc aici pe boierul Nica Viorel şi pe venerabilul domn’ Berbecel) dar, mai ales, parteneri în afacerile „inter-operaţionale” săvârşite în domeniul seminţelor, depozitelor pentru adăpostirea cerealelor, erbicidelor, fungicidelor şi tot felul de „inputuri” care mai de care mai dăunătoare, dacă e să ne gândim la sănătatea alimentelor care, de la un timp încoace, influenţează dramatic sănătatea populaţiei.

(I.G.)


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *