Coronavirus: între mit şi realitate

Unele dintre cele mai frecvente şi ciudate boli sunt cauzate de coronavirusuri, unul dintre virusurile care provoacă răceala comună este un coronavirus iar omenirea încă nu a găsit un vaccin sau o vindecare eficientă, în ciuda anilor de muncă.

Ce este Covid-19?

În doar câteva luni, noul coronavirus care a ieşit din oraşul chinez Wuhan s-a răspândit în întreaga lume, stârnind o „cursă” pentru a găsi tratamente și vaccinuri împotriva acestuia. Omenirea pare să fie blocată într-o luptă împotriva a ceva de cinci milioane de ori mai mică decât noi, iar asta nu pare să fie deloc o luptă dreaptă. Pe măsură ce continuă să se răspândească în întreaga lume, oamenii de ştiință se străduiesc să dezvolte modalități de combatere a acestei ameninţări necunoscute anterior. Alţii caută tratamente medicamentoase care să îi ajute pe cei care se îmbolnăvesc, dar acesta nu este singurul lucru care le-a dat de furcă oamenilor de ştiinţă în lupta cu familia coronavirusurilor. Trebuie menţionat faptul că atât sindromul respirator acut mortal sever (Sars) dintre anii 2003-2005, cât şi focarul de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (Mers) din 2012, au fost cauzate de coronavirusuri.

Noul coronavirus pare să fie un virus „tânăr” care ar fi apărut cândva la începutul lunii decembrie, potrivit încercărilor de a se urmări originile sale. Numele coronavirus în sine derivă din latină pentru coroană, deoarece sunt în formă de sferă, dar acoperite cu vârfuri, care seamănă cu o coroană. În timp ce primele cazuri s-au produs probabil la persoane care au avut contact cu animalele infectate, se pare că majoritatea cazurilor noi din acest 2019-nCoV sunt transmise de la om la om. „Credem că a provenit de pe o piaţă locală, iar această piaţă este acum închisă, deci, cu siguranţă este menţinută prin transmiterea umană. Coronavirusurile vizează de obicei tractul respirator superior, provocând o serie de afecţiuni care, în situaţiile cele mai grave, pot include pneumonie.” a afirmat în presa străină un profesor epidemiolog care predă la Universitatea Oxford. Cu alte cuvinte mai puţin ştiinţifice, noul coronavirus este din informaţiile disponibile până în prezent o formă mai severă a unei gripe, care în cazul persoanelor cu risc crescut (persoane vârstnice, persoane care suferă de boli autoimune sau cu afecţiuni grave) poate cauza deces.

Cum se transmite noul coronavirus şi cum ne protejăm

Precauţii generale, cum ar fi purtarea măştilor de faţă în cazul persoanelor bolnave, spălarea mâinilor cu banalul săpun, folosirea dezinfectanţilor sau a spirtului şi proceduri stricte de carantină pot ajuta la limitarea răspândirii. Chiar dacă poate fi diagnosticat rapid, găsirea unui tratament eficient pentru un virus ca acesta este dificil. Principala modalitate de tratare a unei infecții virale este de a găsi molecule mici care împiedică replicarea virusului în interiorul celulelor noastre. Aceste „antivirale” interferează cu abilitatea virusului de a intra în celulele noastre, perturbă capacitatea sa de a deturna aparatul nostru celular pentru a se reproduce sau îl împiedică să scape de celulele infectate. Trebuie menţionat faptul că majoritatea bolnavilor se vindecă în totalitate, aproximativ 97% şi doar  cazurile grave se internează, mai precis cei care au nevoie să fie asistaţi mecanic în respiraţie.

Ce este un vaccin şi când va apărea acesta?

Viteza cu care coronavirusurile suferă mutaţii şi astfel se modifică unele caracteristici ale acestora, sunt lucrurile care fac acest tip de virus şi mai greu de vaccinat. Un vaccin funcţionează antrenând sistemul imunitar pentru a recunoaşte o parte din virus, iar acest lucru asigură în mare măsură că persoana care primeşte vaccinul nu se îmbolnăveşte, ţi dezvoltă anticorpi care funcţionează împotriva virusului în orice infectare ulterioară. Vaccinurile tind să antreneze sistemul imunitar pentru a viza o anumită caracteristică, cum ar fi o structură proteică de pe învelişul virusului. Dar modificându-şi continuu aspectul, sistemele noastre imunitare sunt confuze şi identifică cu greu diferite infecţii, chiar dacă ele sunt provocate de acelaşi virus. Un alt mod în care poate fi dezvoltat un vaccin este prin izolarea celulelor de la un pacient care s-a recuperat de boală. „Aceste celule pot fi apoi examinate pentru anticorpi, iar zonele comune ale acestor anticorpi pot fi reproduse pentru a vedea dacă este un vaccin activ şi eficient. Nu ştim dacă este o chestiune de luni sau mai rău, ani întregi până vom descoperi un vaccin. Până atunci, tot ce se poate face este să se continue monitorizarea virusului şi să încercăm să stopăm răspândirea acestuia.”, spune Emily Leproust, un cercetător american însărcinat cu găsirea unui vaccin, graţie grantului de 9 milioane de dolari pe care compania la care lucrează l-a primit de la guvernul SUA.

Distribuie dacă ți-a plăcut:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *