Urban „adoptă” Amara şi alte biete Primării cărora le e sete…!

Distribuie articolul:

Amara, comuna cu ifose de oraş, va intra şi ea în hora Urban – mica firmă a Primăriei Slobozia care, de curănd a şi fost „dată de suflet” unor oameni ceva mai bogaţi, care domnesc la Consiliul Judeţean Ialomiţa.

Auzind ce le pregăteşte primarul poleit cu AUR, locuitorii „îşi pun problema” preţului apei şi al canalizării, mai ales fiindcă „tartorii” firmei de Partid(e) le zic oamenilor că e nevoie ca Urban să devină „Operator”, ca nu cumva să vină RAJA şi să impună preţuri, cu mult mai mari decât Urban. Şigur că „băieţii deştepţi” nu bagă în ecuaţie „necunoscuta” din conturile Urban, constând în porcoi de bani viraţi , an de an, aproape 32 ce ani, de către primarii succedaţi la Putere.

Zilele trecute, într-o discuţie purtată pe această temă, i-am cerut domnului Potor – administratorul judeţului – să aibă în vedere şi TOATE sumele de bani pe care Primăria le-a cheltuit cu Urban, şi SĂ LE ADAUGE LA PREŢUL APEI, al Epurării şi Canalizării, ori alte servicii  prestate de către această societate.

Timp de 32 de ani, A.G.A Urban a fost „butonul de panică” pe care au apăsat, ori de câte ori au avut nevoie, toţi primarii de până acum ai Sloboziei.

Consiliul de Administraţie al Urban a fost „instrumentul” cu care s-a „chiuretat”  bugetul acestei firme cu capital integral de Stat.

Consilierii locali din toate mandatele de până acum, ale tuturor partidelor aflate pe scena politică a judeţului, au aprobat proiectele iniţiate de către primari.

Toţi cei care au făcut din Urban o „vacă de muls” au avut tot felul de beneficii. Indemnizaţii încasate pentru munca de a ridica mâna întru aprobarea feluritelor cheltuieli, angajarea rudelor în birourile Urban, rezolvarea unor „treburi gospodăreşti” prestate de către Urban, şi-alte asemenea!

În cei 32 de ani, directorii care s-au perindat la conducerea Urban au făcut „jocurile” politice, mizând pe faptul că prea puţini vor îndrăzni a solicita Curţii de Conturi să facă un control „la sânge” în documentele financiar-contabile. E-adevărat că, de „ochii soacrei”, controale şi şedinte AGA s-au desfăşurat. Dar, dacă uimitor de puţini membri ai Consiliului Local, respectiv A.G.A au avut întrebări „încuietoare” pentru membrii C.A şi director, sigur că primarii n-au avut motiv să se teamă că D.N.A, că Poliţia Economică, şi-alte „Organe de control” le vor cere să explice…!

Am evidenţiat câteva aspecte privind vinovăţia „factorilor de decizie, a politicienilor, în „deranjul” din contabilitate. Dar, din păcate, marele „deranj” este la Sănătate. La Sănătatea Populaţiei. Căci, APA DIN MUNICIPIUL SLOBOZIA NU ESTE CONSUMATĂ decât de către cei mai săraci dintre săracii orăşelului cu pretenţii de municipiu, başca reşedinţă de judeţ!

Şi grozăvia asta durează de prin 2008, de când primarul Gabi Ionaşcu a băgat municipiul în datorii, printr-un împrumut bancar, pentru a fora 24 de puţuri, v-amintiţi? În ce an suntem? În 2022? Şi-n atâţia ani, cetăţenii acestei localităţi AU CĂRAT APA CU BIDOANELE, fie cumpărând apa plată din magazine, fie umplând bidoanele de pe la puţurile din ograda părinţilor, a rudelor pe la care se duc în vizită sau doar cu-această „treabă”; de a se alimenta cu apă „bună de băut”. Cum curge apa la robinetele locuitorilor? Curge…! Iar Direcţia de Sănătate Publică (DSP) zice că apa se încadrează „în limite admise” de prevederile legale. Că, doar, cine credeţi că se-apucă să-l chestioneze pe directorul Sanepidului, câtă vreme el este numit politic, nu?

Prin urmare, APA noastră ce de toate zilele, aşa nepotabilă cum este furnizată, este „motivul” pentru care domnul Potor de la CJI vrea să acceseze Fonduri europene pentru ca să…ce credeţi? Pentru ca să facă din Urban un „Operator” care să intre în competiţie cu RAJA, firma pe care „băieţii deştepţi” o folosesc pe post de „sperietoare” în faţa consumatorilor. Şi, cum vă spuneam la începutul acestui editoarial, PREŢUL APEI este „băgat la înaintare”, FĂRĂ „adiţionalele” de tipul : Cheltuieli făcute din bugetul Primăriei pentru investiţii în infrastructura administrată de Urban, dotările Urban, de-alde „alea, alea” şi, nu în ultimul, toate cele neştiute de noi, plătitorii de impozite şi taxe.  Şigur că, din patriotism local, cu toţii suntem de acord că n-ar fi o problemă că Urban are vis de preamărire, urmând a nu se lăsa „pradă cotropitorilor” de la RAJA!  Doar că, e bine ca, ori de câte ori Primarul, Directorul, CJI, primarii comunelor intrate-n hora Urban, conducerea de partid, şi alţii asemenea lor, se-apucă şi  vorbesc despre preţul apei, să facă bine şi să nu mai compare preţurile.  Nu de alta, dar, numai la prima vedere, preţul apei furnizată de Societatea URBAN este mai mic decât al Operatorului care ESTE Operator, nu glumă! Spun asta, având în vedere anvergura financiară, anvergura Bazei tehnico-materiale, dar şi portofoliul RAJA, faţă de ce este acum Urban! Că, până ce domnul Potor va obţine „căruţa de bani” din Fondurile Uniunii Europene, vor mai trece ani. Ani în care consumatorii Urban vor bea aceeaşi apă, tocmai din cauză că…? Vă las pe dvs, cititorii ziarului Ştirea, să adăugaţi alte şi alte aspecte ale aceleiaşi probleme: APA noastră cea de toate zilele…!

 


Distribuie articolul:

2 thoughts on “Urban „adoptă” Amara şi alte biete Primării cărora le e sete…!

  1. Aceste ADI -uri nu sunt altceva decat plati mascate pentru clientela de partid. La nivelul judetului am identificat 4 ADI (ori fi mai multe dar nu stim). Pentru apartenenta la aceste ADI fiecare localitate plateste o cotizatie/an/locuitor care este stabilita de membri asociatiei. Cum la Ialomita „principalul” este CJI aceste cotizatii vor fi stabilite de CJI. Din banii de cotizatii sunt platiti urmatorii: directorul ADI, contabilul, juristul, soferul, 2-3 auditori si cine mai stie ce lingatori de hirtii. Nu va inchipuiti ca sunt genii/oameni cu experienta care vor face proiecte. Nu. Sunt membrii de partid. In plus, proiectele vor fi facute tot de firme agreate, cu incredintare directa, fara garantii ca proiectele sunt bune si ca vor intra la finantare.
    In ceea ce priveste sumele colectate va fac un mic calcul: ADI ECO care se va ocupa de gunoi- Ialomita are apriximativ 250.000 locuitori (Wikipedia) * 8 lei/an/locuitor = 2.000.000 lei numai in anul 2022. La anu poate creste cotizatia. Vedeti ce de bani?
    Domnul P. este poet si vinde pielea ursului din padure. Pentru exercitiul financiar 2014 – 2020 se pot depune si implementa proiecte pina in 2023. Daca nu sunt finalizate banii vor trebui returnati(aviz groapa lui Stoica). Pentru exercitiul financiat 2021-2027 autoritatile romane nu au stabilit nici macar autoritatile de management.
    Deci; 2.000.000 * [3 ani (pina in 2023)+2 (cel putin pina se initiaza proiectele)]= 10.000.000 lei din care vor fi platiti limitorii de afise.
    Si acesta este numai un exemplu. In ceea ce priveste minciuna URBAN va spun ca nu pot accesa fonduri europene daca au litigii pe rog si sunt in porcedura de executare silita/conturi blocate asa ca….. de povesti suntem satui.
    PS. Cine sunt noi membri in consiliul de administratie: Rodel si Ionescu. Specialisti unul si unul

  2. Pentru amareni si nu numai:
    Conform actului de constituire a SC URBAN SA art.12, alin.2, lit.f și art.12, alin.3, lit d,f, actionarul majoritar poate dispune desfiintarea unor unitati si fuziunea (Anexa la hotarărea CJI nr.169/2021). Cine este actionarul majoritar? CJI. Deci, dupa aderare, CJI poate desfiinta serviciul de la Amara si va asigura interventiile de la Slobozia. La Amara va ramine cel mult 1 casier pentru a nu supara oameni ca trebuie sa se deplaseze la Slobozia sa plateasca apa. Amara va fi tratata ca Slobozia Noua: un cartier si atit. Distanta de la Slobozia la Amara este de 7 km. Slobozia -Slobozia Noua – 6km.
    Actualul primar este incopetent ori prost. Ori are interese financiare ori este santajabil deoarece este in incompatibilitate pentru ca sotia sa este subordonata sa si semneaza statul de plata.
    PS. Cine sunt cei mai mari datornici la SGCL? Hotel Ialomita(administrator numit Ionescu) si Onel – consilierul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.