România poate deveni o piaţă de desfacere mai mare decât este astăzi, dacă nu va avea o abordare multisectorială a agriculturii şi a industriei alimentare, a declarat recent, într-un interviu acordat Agerpres, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Valeriu Steriu.
Oficialul afirmă, de asemenea, că nu vom putea avea producţii competitive în agricultură, fără o educaţie corespunzătoare a tinerilor de la ţară, fără o reformă funciară care să comaseze actuala agricultură fărâmiţată în mii de ferme mici sau fără o întinerire a fermierilor. El recunoaşte că unul dintre domeniile în care România a performat şi prin care este cunoscută în lume ca producător serios este cel al vinurilor, acesta fiind de altfel şi sectorul cel mai organizat în absorbţia fondurilor europene, dar că nu trebuie să încremenim aici, mai sunt multe alte produse în care ar trebui să excelăm.
Valeriu Steriu aminteşte că, exceptând perioada 2002-2004, când datorită negocierilor cu UE au fost adoptate câteva sute de legi în intenţia transpunerii legislaţiei europene în România, nu a fost gândită o abordare macroeconomică a sectorului rural, care să permită tratarea agriculturii din punct de vedere al politicilor publice, ca un întreg, nu doar ca sumă a părţilor ei. Principalul obiectiv rămâne cel legat de valorificarea corespunzătoare a resurselor (de sol, de apă, financiare şi umane), astfel încât România să asigure din agricultură şi industria alimentară hrana pentru aproape 40 milioane de oameni, spune Steriu, care adaugă că toate produsele româneşti au nevoie de susţinere şi promovare din partea statului. Aşa cum te baţi pentru o fabrică de maşini sau pentru o investiţie de multe milioane de euro în IT, de exemplu, reprezentanţii statului trebuie să se bată şi pentru produsele româneşti, spune el. În ce priveşte gradul ridicat de evaziune din domeniu, Valeriu Steriu crede că fără o politică de încurajare a IMM în mediul rural, realizată atât de autorităţile centrale cât şi de cele locale nu se poate vorbi curând de diminuarea evaziunii.
Ca să încheie optimist, Valeriu Steriu spune că brânza de Nasal, magiunul, laptele de bivoliţă, dar şi mâncărurile specifice „unice în Europa” precum mâncarea de praz, tochitura sau piftia sunt câteva dintre produsele româneşti preferate de el, care ar trebui să devină specifice româneşti în UE…