Primarii „pun palma” pentru ADR, chit că această ONG nu e ce vrea să pară!

Distribuie articolul:

De ani de zile asistăm la creşterea exponenţială a ADR, cu Centrele ei de talie regională, cu Consiliile lor pline de „băieţi deştepţi” ai politicii şi-ai mediului de afaceri cu statul . Organizatoric, dar şi financiar, ADR a reuşit să devină „instrumentul” prin care politicieni din toate partidele să-şi poată face, legal, mendrele cu banii proveniţi din Fondurile UE alocate pentru aşa-numita „dezvoltarea durabila si echitabilă, prin înlaturarea disparităţilor şi dezechilibrelor dintre zonele regiunii, în folosul locuitorilor ei…”, bla, bla, bla.  Finanțarea cheltuielilor de organizare și funcționare ale Centrelor Regionale ale ADR se asigură din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Deşi, per ansamblu, dezvoltarea României este, vizibil, una „la piciorul broaştei”, iar diferenţele dintre zonele ţării se văd şi ele cu ochiul liber, ADR se comportă ca şi când „băieţii deştepţi” care o patronează, n-ar avea nci o vină.  Însă, de cum a auzit că, în sfârşit, unii politicieni au văzut cu alţi ochi „meandrele concretului”, (iar acţiunile lor converg către direcţia schimbării), repede-repede, în numele „băieţilor deştepţi” s-a apucat să petiţioneze însuşi „viteazul” Emil Boc – şeful primarilor din România, ţara care, încet dar sigur, tinde spre statutul de ţară subdezvoltată!

 „Oastea” lui Emil Boc

 „Primarii de municipii membre ale AMR îşi manifestă îngrijorarea privind intenția de modificare a prevederilor prin care ar fi afectată competența Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în îndeplinirea rolului de autoritate de management și considera că ar fi puternic afectată descentralizarea absorbției fondurilor europene, precum și procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană.”

Având în vedere faptul că Programul Operațional Regional 2021-2027 este deja întârziat, acordul de parteneriat nefiind încă semnat la această dată, apreciem că o reconsiderare a prevederilor din OUG 122/2020 ar întârzia și mai mult absorbția fondurilor europene și ar pune în pericol procesul de modernizare și de dezvoltare prin investiții noi a comunităților locale.

Referitor la informațiile din spațiul public privind intenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a modifica legislația privind implementarea proiectelor cu finanțare europeană cu referire directă la Programul Operațional Regional, respectiv posibila modificare a Ordonanței de Urgență nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, aprobată prin legea 277/2021,

Având în vedere faptul că Programul Operațional Regional 2021-2027 este deja întârziat, acordul de parteneriat nefiind încă semnat la această dată, considerăm că o reconsiderare a prevederilor din OUG 122/2020 ar întârzia și mai mult absorbția fondurilor europene și ar pune în pericol procesul de modernizare și de dezvoltare prin investiții noi a comunităților locale.

Ne manifestăm îngrijorarea privind intenția de modificare a prevederilor prin care ar fi afectată competența Agențiilor pentru Dezvoltare Regională în îndeplinirea rolului de autoritate de management și considerăm că ar fi puternic afectată descentralizarea absorbției fondurilor europene, precum și procesul de implementare a proiectelor cu finanțare europeană.

Legislația actuală pentru asigurarea eficientizării și descentralizării procesului decizional al absorbției fondurilor europene a trecut de controlul de constituționalitate al Curții Constituționale a României, astfel prin Decizia nr.721 din 7 octombrie 2020, referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene publicată în Monitorul Oficial nr.1212 din 11.12.2020, CCR clarifică:

–  Faptul că, „transferul unor atribuții specifice Autorității de Management cu o treaptă mai jos, din direcția centru spre local, adică de la ministerul de reesort către agențiile de dezvoltare regională, cu posibilitatea delegării de către acestea din urmă a unor funcții către Organisme Intermediare, nu este de natură să vină în contradicție cu prevederile art.1 alin.(5) din Constituție[1], în sensul necorelării cu dispozițiile Legii nr.315/2004 sau cu cele ale Codului administrativ, ci, dimpotrivă, este astfel configurată spre a fi aptă să realizeze într-un mod eficient scopul legii, respectiv descentralizarea procesului decizional al fondurilor europene.”[2]

–  Faptul că, soluțiile legislative cuprinse la Cap.II, care au constituit obiect al criticilor de neconstituționalitate nu intră în conflict cu art.1 alin.(5) din Legea Fundamentală. ADR-urile sunt organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, nefiind „înființate în baza Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, ca orice altă entitate de acest tip, ci prin lege, respectiv Legea nr.315/2004, fiindu-le astfel fixate atribuțiile, structura și raporturile de subordonare față de structurile superioare regionale sau naționale. Funcţionând în domeniul dezvoltării regionale, acestea se pot încadra în ipoteza cuprinsă la art.370 alin.(3) lit.h) din Codul administrativ, atât timp cât activitățile de control și verificare desfășurate potrivit legii se pot încadra în categoria altor „activităţi cu caracter special care privesc exercitarea autorităţii publice în domenii de competenţă exclusivă a statului, în temeiul şi în executarea legilor şi a celorlalte acte normative”.[3]

–  Faptul că, „ADR sunt configurate în considerarea calității lor de Autoritate de Management în domeniul programelor operaționale regionale și reprezintă una dintre modalitățile de materializare a intenției de descentralizare a procesului decizional al fondurilor europene, la nivel regional, considerând firesc ca, în acest proces de descentralizare, atribuțiile preluate la nivel regional să aibă un caracter pragmatic mult mai pronunțat, astfel încât ADR să exercite direct sau prin delegare, după caz, o serie de atribuții specifice gestionării și implementării fondurilor europene, cum ar fi atribuții de asistență tehnică, de gestionare a programelor operaționale regionale, de selectare a operațiunilor finanțate din fonduri europene, de verificare și control financiar al acestora și, în final, de plată.”[4]

ADR-urile au fost înființate pentru a asigura realizarea programelor de dezvoltare regională şi a planurilor de gestionare a fondurilor, dispunând de experiența și expertiza necesară pentru planificarea, programarea și implementarea proiectelor de dezvoltare economico-socială.

Pe parcursul a peste 20 de ani de activitate, capacitatea ADR-urilor de îndeplinire a funcțiilor de organism intermediar a fost evaluată în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, atât de către Autoritatea de Audit cât și de către Comisia Europeană. Din această perspectivă, ADR-urile au acumulat o experiență valoroasă și unică în România prin procesarea a peste 25.000 de proiecte publice și private.

Față de cele prezentate anterior, Asociația Municipiilor din România solicită Guvernului României, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației:

–  să mențină cadrul legislativ actual negociat de MFE și structurile asociative cu Comisia Europeană, în ultimii trei ani;

–  să acorde suport ADR-urilor în exercitarea atribuțiilor de autoritate de management stabilite prin OUG 122/2022, creându-se astfel premisele pentru ca programele operaționale regionale să se desfășoare în cele mai bune condiții în beneficiul comunităților locale, respectând termenele angajate în raport cu Comisia Europeană.”

 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.