Agricultura „produce” cea mai mare evaziune fiscală în Ialomiţa

Articolul nostru pleacă de la un raport al Direcţiei de Finanţe Ialomiţa, raport care a ajuns recent pe masa de lucru a prefectului Constantin Atanasiu. Cifrele evaziunii fiscale în Ialomiţa sînt de-a dreptul impresionante, şi asta nu pentru că angajaţii Fiscului nu şi-ar face treaba deşi una dintre probleme este chiar aceasta, ci tocmai pentru că „specialiştii“ în evaziuni nu aveau cum să evite un judeţ preponderent agricol. Deoarece tocmai agricultura, cea îndelung subvenţionată (vom reveni în detaliu cum sume şi beneficiari) cu bani de la stat, produce cea mai mare evaziune din sistem. Noi o ştiam, dar Fiscul se pare că a descoperit-o abia anul trecut. Şi cînd ne gîndim că ministrul Agriculturii tocmai ce a anunţat o revizuire în minus a impozitelor pentru sectorul agricol, „atît de greu încercat“.

               Aproape 13 milioane de euro „gaură” la stat

Spuneam că sumele ce ne-au ajuns în atenţie sînt de-a dreptul impresionante. Vreo 13 milioane de euro obligaţii de plată stabilite suplimentar de angajaţii statului, atenţie!, după nu mai puţin de peste 2.200 de verificări şi controale, majoritatea la persoane juridice şi cam un sfert la persoane fizice. Semne de întrebare au ridicat agenţii economici cu probleme în ceea ce priveşte livrările şi achiziţiile de bunuri intracomunitare, dar şi cei care au livrat/prestat şi au făcut achiziţii în România. Mai exact, conform unui document intrat în posesia ziarului nostru, principalele domenii de activitate în care au fost constatate obligaţii de plată suplimentare la bugetul de stat anul trecut au fost cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, domeniul activităţilor în ferme mixte, dar şi cel de comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi furajelor, comerţ cu ridicata al combustibililor (din nou „bătaia” este către sectorul agricol) şi, în fine, comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare predominantă de produse nealimentare. Vă întrebaţi dacă banii aceştia, vorbim despre cei aproximativ 13 milioane de euro au fost doar constataţi pe hîrtie şi acum Fiscul trebuie să alerge similar de-acum celebrei vorbe „prinde orbul, scoate-i ochii”. Ei bine da, finanţiştii cu salarii reîntregite acum de Guvernul Ponta au încasat în timpul controalelor abia a şaptea parte din cît au „furat“ cei din agricultură şi din serviciile conexe acestui domeniu. Pentru că, în realitate, Fiscul a pus mîna pe numai vreo două milioane de euro din totalul sumelor cu care bugetul de stat a fost „înţepat“ de „şmecherii” degrabă neplătitori de taxe şi impozite. Curiozitatea dumneavoastră, a cititorilor, fără a generaliza pentru că sîntem convinşi că-n pădurea aceasta plină de „uscături” mai sînt şi oameni ce-şi achită dările, este dacă afaceriştii agricoli pe care-i ştiţi din fiecare localitate sînt în regulă cu taxele şi impozitele. Noi avem informaţiile şi vi le vom expune sub forma unui articol distinct în ziarul nostru. Şi, asta pentru că multe milioane de euro au luat calea subvenţiilor de orice fel către sectorul agricol, în timp ce finanţele atrag atenţia, aproape an de an, că în agricultură se „fură” mai ceva ca-n codru. Promitem să venim şi cu exemple, dar pînă atunci atragem atenţia de pe acum Fiscului asupra achiziţiilor de cereale de la persoane fizice. Achiziţii ce vor exploda acum după modificarea codului fiscal, iar agricultorii de ocazie vor înflori mai ceva ca parcul auto din Vitan.

George ŞEITAN

Distribuie dacă ți-a plăcut:

One thought on “Agricultura „produce” cea mai mare evaziune fiscală în Ialomiţa

  1. Culiţă Tărâţă-psd, cel care controlează prin membrii familiei sale firma SC TCE 3 Brazi SRL, a primit în arendă, în 2001, cele 59.000 de hectare de teren ale Insulei Mari a Brăilei. Potrivit contractului, el trebuia să plătească echivalentul în lei a 480 de kg/grâu/ha anual. Conducerea Agenţiei Domeniului Statului (ADS) susţine că TCE 3 Brazi nu şi-a achitat în totalitate arenda pentru terenul primit de la stat. Din 2002 până în 2007, firma lui Tărâţă a acumulat datorii de 55.744.311 de lei, la care s-au adăugat penalităţi de 43.330.007 de lei, ceea ce a condus la o datorie totală de 99.074.319 de lei. Pentru aceasta, ADS a acţionat SC TCE 3 Brazi SRL în instanţă, pentru a recupera acest debit.
    În timp ce ADS se chinuia prin instanţe ca să-şi recuereze banii de arendă de la Culiţă Tărâţă-psd, Agenţia de Plăţi şi In tervenţie pentru Agricutură (APIA – o altă structură aflată în directa subordonare a Ministerului Agriculturii) îi deconta fără nicio problemă toate cererile de subvenţii. În 2007, i-a dat prima tranşă, în valoare de 35,4 milioane de lei, plăţi pe suprafaţă şi subvenţia pentru motorină. Până în 2012 inclusiv, APIA i-a umplut conturile lui Tărâţă cu 232 de milioane de lei, cu 133 de milioane de lei mai mult decât trebuia acesta să-i returneze ADS-ului. Întrebaţi cum explică faptul că TCE 3 Brazi are datorii la ADS, dar îi achită subvenţiile pe suprafaţă şi pentru motorină, şefii APIA au dat un răspuns sec: „APIA acordă subvenţii în baza cererilor de sprijin pe suprafaţă depuse de fermieri şi cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de actele normative incidente”. Printre condiţiile de eligibilitate pentru cei care depun cereri la APIA pentru subvenţii se stipulează că nu pot primi bani cei care „figurează ca debitori la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a minicipiului Bucureşti sau la sucursalele judeţene APIA”. După cum se observă, legiuitorul a omis să stipuleze faptul că dacă o firmă are datorii la Agenţia Domeniului Statului, aceasta nu poate primi subvenţii. Reprezentanţii Ministerului Agricuturii, când au făcut proiectul de lege, au pus o serie de condiţii generale, care îi favorizează pe latifundiarii rău platnici.
    Preşedintele ADS, Dan Mogoş, a declarat că achitarea subvenţiilor nu ţine cont de datoriile pe care respectiva firmă le are către ADS. „La un moment dat, s-a pus în discuţie la Ministerul Agriculturii ca firmele care au datorii la ADS să nu mai primească subvenţii de la APIA. Banii de subvenţii urmau să se compenseze cu datoriile pe care respectiva firmă le avea la ADS. Dar nu s-a decis asta, deoarece s-a spus că sursele de bani sunt diferite, o mare parte din banii de subvenţii provenind de la Uniunea Eeuropeană”.
    În 2004 (cine guverna, oare?), firma lui Culiţă Tărâţă-psd a reuşit să încheie cu ADS actul adiţional nr.3, la contractul de arendă pentru Insula Mare a Brăilei. Una dintre clauze spune că „pentru anii agricoli 2002 – 2003, 2003 – 2004 şi 2004 – 2005 valoarea cantităţii de grâu datorate se diminuează cu 13.942 tone anual, ce reprezintă echivalentul tratamentului de destufizare a suprafeţei de 11.158 ha” ce a fost estimată la 1.841.070 de euro anual. Procurorii DNA care au luat la puricat această afacere susţin în rechizitoriul lor că nicio clauză din contractul iniţial de arendă nu prevedea scutirea sau reducerea redevenţei pentru anumite lucrări efectuate de arendaş. Din această cauză, niciun alt angajat al ADS nu a vrut să semneze actul adiţional. Hârtia prin care firma lui Culiţă Tărâţă a fost scutită de plata a 1,8 milioane de euro din redevenţa anuală a fost semnată de un singur om, Mihai Ciobanu, directorul Direcţiei de Urmăriri Contracte din cadrul ADS. Acest lucru a fost posibil din cauza faptului că şeful ADS de atunci, Cristinel Candeţ, şi-a delegat dreptul de semnătură. Pentru semnarea actului adiţional, Ciobanu a fost trimis în judecată de DNA, dar instanţa l-a găsit nevinovat. Acum, actuala conducerea a ADS a reluat procesul cu firma lui Tărâţă, care vizează recuperarea celor peste 99 de milioane de lei, pe care TCE 3 Brazi are să i le dea ADS-ului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *