După şapte ani, un Drum Judeţean îşi aşteaptă începerea lucrărilor în cea de-a doua etapă

Distribuie articolul:

Tronsonul de drum supus atenţiei dvs, spre exemplifcare, vizează modernizarea drumului ce începe de la limita judetului Călăraşi, trece apoi prin localitătile Albeşti, Andrăşeşti, Gheorghe Doja, Crunti, intersectează DJ 102H, apoi urcă spre Reviga, Cocora, unde intersecteaz un alt Drum Judeţean (DJ 203E), urmând linia spre limita cu judeţul Buzău. Acest drum asigură accesul locuitorilor din localităţile mai-sus prezentate, trecând prin DN2A către Slobozia, Bucureşti şi Braşov.

Blestemul meşterului Manole

Considerându-se a fi un Drum Judeţean frecvent circulat, autorităţile locale au considerat necesară modernizarea acestuia. Aşa se face că UAT Judeţul lalomiţa a depus, în luna decembrie 2017, spre finantare din fonduri europene nerambursabile POR 2017/6/6.1/SUERD/1 obiectivul de investitii mai sus mentionat. Potrivit înscrisurilor, un an şi jumătate mai târziu, în urma evaluării tehnice şi financiare, proiectul a fost admis la finanţare, iar din data de 27.08.2019 a început implementarea proiectului, şi au fost demarate toate activităţile conform cererii şi contractului de finanţare nr. 4723.

Anii au trecut, lucrările or fi fost efectuate conform Contractului şi a Standardelor. Din motive “eminamente” biroctatice de sorginte românească, abia la data de 27.12.2023, ADR Sud Muntenia a transmis Nota OI nr. 22549 privind etapizarea proiectului cu titlul mai sus mentionat, prin care este confirmată încadrarea solicitării nr. 33034/2023-T transmis de către UAT Judeţul lalomiţa, în data de 15.12.2023, în dispoziţiile instrucţiunii AMPOR nr. 207/31.10.2023, cu trecerea în etapa II de implementare a proiectului şi cu finalizarea procedurii de modificare a contractului de finanţare, în cadrul Programului Sud-Muntenia 2021-2027.

Ambiguitatea care planează asupra acestui stil de a începe, şi de a finaliza o lucrare, sporeşte neîncrederea cetăţenilor în ceea ce priveşte capabilitatea autorităţilor de a face, cap-coadă, investiţii, cu-adevărat durabile. Şi-asta, deoarece, oamenii au constatat că, în fapt, până ce începe, şi se finalizează, cea de-a doua etapă, degradarea tonsonului din prima etapă este, nu numai posibilă, ci chiar foarte probabilă.

Aşadar, la această dată, ştim că, în recent-desfăşurata şedinţă a Consiliului Judeţean, pe Ordinea de zi a figurat şi o Hotărâre, din care aflăm că “în urma acestei aprobări de etapizare în faza II de implementare se impune depunerea unei noi cereri de finanţare pentru etapa II aferentă noului program de finanţare PRSM 2021- 2027, conform Ghidului Solicitantului, în care este specificat faptul ca la semnarea noului contract de finanţare este necesară depunerea unui Deviz General actualizat cu restul rămas de executat aferent etapei II de finanţare. Totodată, se consideră necesară aprobarea şi actualizarea devizului general şi a principalilor indicatori tehnico- economici rezultaţi în urma actualizării restului rămas de executat aferent etapei II pentru obiectivul de investitii.”

Conform Devizului General actualizat cu restul rămas de executat, realizat de S.C. AlphaConsult &Engineering S.R.L au rezultat următorii indicatori tehnico-economici: Valoare totală: 59.092.578 lei ( cu TVA inclus),  din care C+M: 46.832.435 lei (cu TVA inclus). Perioada de executare a lucrării : 12 luni.

 Citind, cu atenţie, Devizul de lucrări, am înţeles, pentru a nu ştiu câta oară, că nejustificat de mari sume de bani se cheltuie, mai abitor, pentru aşa-numita “CONSULTANŢĂ”. Care, consultanţă, e o cheltuială mai nou apărută pe panoplia cheltuielilor care “îngroaşă” Nota de plată, şi-i aparte de ceea ce înseamnă SF/Proiectare sau “Dirigenţie de şantier”.    

Deoarece, din motive pe care noi doar le intuim, de la un timp încoace, în aşa-numita “Expunere de motive” nu se mai precizează şi numărul de kilometri asfaltaţi, astfel încât să ne dăm seama cât de mult a ajuns să coste un km, nu ştim „în clar” câţi km are lucrarea din această etapă. 

Ştim, însă, că aşa-numitele “standarde de calitate” sunt, adeseori, nerespectate, cele mai multe asfaltări având nevoie, în timp relativ scurt, de “plombări” care, desigur, sunt făcute cu alţi bani, întru profitul “de neam prost” pe care şi-l permit firmele agreate a executa lucrări de modernizare drumuri. Fiindcă, deşi deţine în portofoliu instituţiilor subordonate, nu una, ci două societăţi comerciale, Consiliul Judeţean Ialomiţa, nu poate da un singur exemplu de “tragere la răspundere” a asfaltatorilor. Dar, poate, cine ştie, de-acum încolo, niciun constructor nu va mai fi lăsat să “toarne” pe drumuri, asfalt de proastă calitate, într-un strat mai subţire decât este prevăzut în Normativ.     


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *