USR PLUS favorizează hypermarketurile în dauna fermierilor

Distribuie articolul:

* Nu o spunem noi, ci Ionel ARION – Președinte PRO AGRO, semnatarul Federaţiei PRO AGRO, cel care a transmis o Scrisoare deschisă către Dacian CIOLOȘ și Dan BARNA, depeşă din care spicuim...

Unul dintre proiectele legislative aflate în lucru la Camera Deputaților – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, este Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Cum bine cunoașteți, în acest proces, menționăm că proiectul de lege a fost pus în discuții în Camera Deputaților, a fost trimis în lucru la Senat de unde s-a și întors la Camera Deputaților, cumulând aproximativ 7-8 runde de negociere, părțile interesate au intervenit și au susținut cauza sectoarelor de activitate impactate. Ulterior acestor ședințe, fără vreo discuție prealabilă, fără vreo dezbatere, dar și fără vreo motivare, domnul Deputat Daniel Sorin Gheba, Vicepreședinte al Comisiei, intervine pe proiectul în discuție și propune o serie de modificări ale proiectului de lege. (…) Domnule Dacian CIOLOȘ, cunoaștem expertiza dvs. în agricultură, mai mult decât atât a fost o mândrie pentru noi să vedem că fermierii spanioli au ridicat pancarte pe care scria „IN CIOLOȘ WE TRUST”, validând astfel munca dvs. Ca și Comisar UE pentru Agricultură. Vă rugăm să apreciați și să dispuneți în consecință cu privire la cele semnalate mai sus, o pasivitate în această speță gravă ne-ar putea duce cu gândul doar la „CIOLOȘ NE SABOTEAZĂ”. Nu putem să nu ne punem întrebarea cum s-ar fi desfășurat ședințele pe acest proiect normativ dacă și mediul asociativ din Agricultură ar fi cerut membrilor să formuleze puncte de vedere și solicitări în nume propriu. Ba mai mult, probabil ar trebui să îi invităm să participe la ședințe pentru că ne este practic imposibil să justificăm sau să explicăm asemenea ingerințe în procesul legislativ, și asemenea legături între deputații României și actori din mediul privat. Este imposibil de înțeles pentru noi, dar și pentru membrii noștri, cum factorul politic nu înțelege că doar prin reglarea echitabilă a raportului comercial dintre fermieri și retailul alimentar se poate obține viabilitatea sectorului agro-alimentar, dar mai ales că prin sabotarea acestui raport, toate măsurile din bani publici sunt pierdute în favoarea profitului retailului. Vă rugăm să interveniți de urgență în sensul celor solicitate și argumentate în prezenta, un act normativ care nu respectă spiritul Directivei, care nu aduce predictibilitate pentru fermieri, care nu protejează fermierul în acest raport total dezechilibrat, nu face altceva decât să contribuie la marile pierderi din ultimul timp, precum cele generate de interzicerea Neonicotinoidelor la culturile agricole și schimbările extreme ale climei dar și lipsa irigațiilor. Este evident că în cazul în care acest tip de practică continuă, care evită etapele, care nu justifică solicitările, care evită dialogul, nu putem decât să ne punem întrebarea care este scopul emiterii de poziții scrise și participării la ședințe?

Reluăm în cele ce urmează revendicările susținute la fiecare rundă de negocieri, atât prin adrese scrise cât și luări de poziție în cadrul întâlnirilor:

* susținem forma inițială care conține prevederea: „[…]termenul „furnizor” poate include un grup de astfel de producători agricoli sau un grup de astfel de persoane fizice și juridice, precum organizațiile de producători, organizațiile de furnizori și asociațiile unor astfel de organizații;” Această prevedere este necesară pentru a nu dezavantaja producătorii care lucrează în sistem intergat (Holding).

* susținem următoarea definiție a lanțului alimentar scurt: „Lanț scurt de aprovizionare în context de piață locală -reprezintă lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care implică raportul commercial direct între un furnizor și cumpărător amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de producție;” Modificarea este susținută prin raportarea la practica din alte țări UE, unde raportul comercial presupune livrarea directă de la furnizor la cumpărător, desigur distanța efectivă se poate decide în urma consultărilor cu toate părțile implicate.


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *