Seceta dă iarăşi motiv agricultorilor ialomiţeni să ceară ajutoare de la stat!

Prefectura Ialomiţa, printr-un comunicat de presă, a ţinut să precizeze că „ În data de 16 aprilie 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul nr.97/63 al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al Ministrului Afacerilor Interne pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice. Aducem la cunoștință următoarele: A fost actualizat Ordinul prefectului privind componența Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. A fost completat Grupul de Suport Tehnic pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență cu reprezentantul Stației meteorologice Slobozia și cu specialiști ai Direcției pentru Agricultură Ialomița. Până la acestă dată, prin Grupul de Suport Tehnic au fost centralizate rapoarte operative de la un număr de 276 producători care au solicitat evaluarea pagubelor pentru o suprafață de 16844,966 ha, suprafață declarată ca fiind afectată. Urmează a fi constituite, prin ordin de prefect, comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.”.

Să le dăm, dar să le mai şi cerem!

Aşadar, din cauză că nu a plouat, ca în fiecare an, agricultorii găsesc calea legală de a cere statului să intervină cu fel de fel de măsuri/facilităţi/scutiri la plată, toate ajutoarele fiind întru ajutorarea producătorilor care, la rândul lor, sunt şi comercianţi. De parcă ar trebui ca irigaţiile să fie în seama statului, nu a fiecăruia dintre agricultori şi/sau a unor Asociaţii constituite pe subdomenii ale activităţii, agricultorii cer statului să îi ajute să nu cumva să le scadă producţia pe hectar, să nu cumva le scadă vânzările şi, prin urmare, încasările, multe dintre ele neînregistrate şi, deci, neimpozitate! Şi, în fiecare an, din interese care mai de care mai absconse, guvernanţii (şi parlamentarii, prin legile în baza cărora să acţioneze guvernanţii) scot bani din bugetul ţării şi îi cheltuie pentru agricultură! Sume colosale de bani publici intră în conturile fermierilor. În fiecare an, de prin 2007 încoace, bani acordaţi, indiferent dacă averile lor contrastează vizibil cu pretins-justificata nevoie de a primi ajutor din partea statului! Pe lângă sumele exorbitante pe care fermierii le primesc de la APIA, sub formă de subvenţii acordate de către Uniunea Europerană. De ce are România atât de mulţi agricultori? De ce plătim noi, ceilalţi contributori, nu numai impresionant de multe şi de mari ajutoare pentru acest domeniu al economiei naţionale, ci şi salarii „nesimţite” pentru hoardele de salariaţi ai APIA, ai DADR, dar şi ai altor instituţii ale statului aflate în slujba agricultorilor? De ce guvernanţii de ieri şi de azi nu au analizat, şi nu analizează starea agriculturii, plecând de la numărul agricultorilor români raportat la numărul agricultorilor din celelalte state europene, acolo unde fermierii, nu numai că s-au strâns în Asociaţii agricole, dar nici nu sunt atât de mulţi, raportat la numărul populaţiei oricărei ţări.

În România anului 2020 e plină ţara de latifundiari care primesc SUBVENŢII „PE SUPRAFAŢĂ”, indiferent dacă „boierii de tip nou” îşi vând întreaga producţie în afară ţării, aceasta fiind cauza pentru care românii măncâncă produse din import vândute de comercianţii străini care deţin lanţuri de mari magazine pline şi de legume şi fructe ce se coc în containerele ce sunt aduse cu vapoarele, TIR-urile sau alte mijloace de transport ce vin din ţările Lumii, aici, în România – ţara în care DSP, DSVSA şi OPC se prefac că-i controlează pe cei care ne vând produse pline de E-uri, hormoni de creştere, pesticide şi alte „otrăvuri”. Căci, e lucru arhicunoscut că mare parte din produsele importate sunt pline de „chimicale” care dăunează grav sănătăţii, iar pentru acest aspect neplăcut din viaţaconsumatorilor, de vină sunt şi fermierii români, nu numai autorităţile care permit ” acest veşnic atentat la Sănătatea Publică!