Primarul şi-a lui strategie pentru iluminatul public cel jenant de subdezvoltat şi învechit

* De ani de zile, românii se plâng de factura la energie electrică. Patroni ai societăţilor comerciale, persoane fizice abonate la sistemul public de alimenatre cu energie electrică, îşi arată din ce în ce mai des nemulţumirea, cei mai mulţi sperând că îi vor şi auzi primarii şi chiar vreun şef de la Enel, Renel, Conel şi alte S.A. şi SRL-uri care distribuie energie electrică. Şi mai e şi câte-un viscol care bagă în beznă localităţile, din cauză că firmele de electricitate nu prea fac investiţii. Sau, nu prea fac pe banii lor!       

Ca să nu cumva să spună cetăţenii că n-au fost consultaţi de „permutările şi aranjementele” săvârşite pe acest segment de activitate prea puţin intrată în atenţia jurnaliştilor, primarul Gafiţoi anunţă publicul interesat de începerea consultării publice cu privire la elaborarea documentaţiei strategice…

Ca să nu aibă vreun angajat al ENEL tupeul de a ne întreba de când ne pricepem noi, jurnaliştii, şi la infrastructura şi managementul Sistemului PUBLIC de distribuţie a energieie electrice, facem dintr-un început precizarea că din ce în ce mai multe Primării au întocmit RAPOARTE pe această temă de interes local/judeţean/naţional. Aşa că, după ce am citit aceste documentaţii întocmite de către UAT-uri, suntem în măsură să titrăm că în majoritatea localităţilor din Ialomiţa (suntem ferm convinşi că şi din toată România!), din punct de vedere fizic, sistemul de iluminat public se prezintă cam aşa: străzile, deşi au o distribuție relativ uniformă a stâlpilor de iluminat, cu distanțe cuprinse între 27 – 42 m, dispunerea fiind diferită conform tipului de stradă, majoritatea corpurilor de iluminat utilizate în prezent sunt echipate cu lampi cu vapori de sodiu. E-adevărat că destul de multe străzi sunt asigurate cu iluminat nocturn. Dar, nu toți stâlpii existenți au corpuri de iluminat, prin urmare nu este asigurat nivelul de iluminare prescris de normele și standardele în vigoare. De asemenea, străzile secundare și zonele componente dispun de sistem de iluminat, sunt montate corpuri de iluminat pe stalpii existenți, dar nivelul de iluminare este foarte scăzut și în stare avansată de uzură. Rețelele de distributie sunt aeriene și cu nul comun cu reteaua de alimentare distribuție și alimentare a consumatorilor particulari. Reţele şi echipamente învechite, ineficiente şi cu un grad înaintat de uzură. Costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă. Costuri de întreţinere/menținere, generate de starea proastă a sistemului, în general sunt mari. Sistem de iluminat public care nu acoperă activitatea nocturnă a unor importante segmente de populaţie, generând stări de disconfort general. Distribuţia în teritoriu a punctelor luminoase este inechitabilă şi neeficientă, astfel încât, în timp ce în unele zone iluminatul lipseşte sau este precar, în altele există o densitate mare. Distribuţia luminii este neconformă cu standardele în vigoare şi crează dificultăţi participanţilor la trafic (disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor, orbire, lipsa de fluenţă în trafic, efectul de zebră, de grotă, etc); Aparatele de iluminat existente sunt uzate fizic si moral, avand în majoritate o vechime mai mare de 10 ani, au dispersorul spart sau foarte murdar. O mare parte sunt echipate cu lămpi cu descărcare în vapori de sodiu sau mercur sau compact fluorescente, surse cu eficiența scăzută. Distribuţia luminii este neconformă cu standardele în vigoare şi creează dificultăţi participanţilor la trafic (disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor, orbire, lipsă de fluenţă în trafic, etc). În ceea ce priveşte zonele de conflict – zone de risc sporit (treceri de pietoni, intersecții), acestea sunt iluminate cu mult sub limitele normale ce reglementează calitatea şi cantitatea iluminatului public. Toate aceste deficienţe conduc la concluzia că există chiar şi un real pericol pentru producerea de infracţiuni cu violenţă, pe timpul nopţii.

Patrimoniul ENEL se tot dezvoltă pe bani publici

Sursa principal de finanţare a funcţionării sistemului de iluminat este bugetul local al comunităţii, fie ea municipiu, oraş, comună. Însă, în cele mai multe cazuri, având în vedere imposibilitatea autorităţii publice de a finanţa din fonduri proprii extinderile necesare, an după an, UAT-urile fac demersuri pentru obţinerea de finanţări guvernamentale/europene în vederea atingerii obiectivelor în ceea ce priveşte dezvoltarea localităţilor, pe segmentul vizând iluminatul public. Dându-şi seama, însă, că visteria statului nu poate satisface repede şi pe deplin tot necesarul localităţilor, unii primari îşi propun şi propun consilierilor locali „selectarea unui operator concesionar al sistemului de iluminat care să susţină investiţia în modernizare şi eficientizare a serviciului”.  Întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat public se propune a fi realizată prin delegarea prin concesiune a serviciului, către un operator economic licenţiat ANRSC, care dispune de resursele tehnice şi financiare necesare prestării unui astfel de serviciu. Este şi cazul Primăriei Feteşti, dar este şi cazul Primăriei Slobozia şi, mai mult ca sigur, şi al multor Primării. Pe cei pe care i-am întrebat, toţi au fost de acord cu ceea ce noi, aici, în ziarul Ştirea, scriem de ani de zile, şi-anume că PATRIMONIUL Sistemului de furnizarea/distribuţie a energiei electrice se tot dezvoltă pe banii Primăriilor, în timp ce Societăţile Comerciale PARTICULARE nu investesc cine ştie ce bani în dezvoltarea acestui sistem.

 

 

 

 

 

 

Distribuie dacă ți-a plăcut:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *