„Oraşul de Floci” – Monument Istoric pus în valoare cu Fonduri Europene

Distribuie articolul:

Contractul de execuție a lucrărilor prevăzute în proiectul „Reabilitarea și punerea în valoare a Monumentului Istoric Orașul de Floci” a fost semnat în data de 21 iulie 2021.  

La granița cu regiunea celor mai multe popoare care au ales să conviețuiască în armonie pe teritoriul țării noastre, Dobrogea, se regăsește leagănul istoriei medievale a județului nostru, Orașul de Floci, chiar lângă Giurgeni. Puțini ialomițeni știu că aici își are obârșia mama lui Mihai Viteazul și tot aici se spune că s-ar fi născut, însuși domnitorul.  În 2009, Consiliul Iudețean Ialomița a înființat aici o bază de cercetare. Astăzi, la mai mult de zece ani distanță, chiar la Baza de Cercetare și Expunere Muzeală Orașul de Floci-Giurgeni, am semnat contractul de execuție lucrări pentru Reabilitarea și punerea in valoare a Monumentului Istoric Orașul de Floci.” a declarat Marian Pavel – preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa.  

De fapt, încă din 5 aprilie 2019, Consiliul Judeţean Ialomiţa are în implementare proiectul finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020. Termenul de finalizare a lucrărilor este 31.03.2023. Asta, desigur, numai dacă firmele S.C. ROMCONSTRUCT GROUP SRL Ploiești și CONCAS SA Buzăuvor reuşi să se descurce prin hăţişul Avizelor.

Şi, desigur, dacă preţurile aflate într-o continuă creştere nu vor da constructorilor bătăi de cap. „Există timp suficient cu condiția ca antreprenorul să se mobilizeze. Aici va face și o promisiune că va respecta termenul și că se va mobiliza mai mult. Nu sunt complet liniștit până nu vedem recepția finală a obiectivului de investiții.”, a precizat Alexandru Potor, administratorul public al județului Ialomița.  

Până mai ieri, cheltuiala cu acest pretins-presupus „obiectiv turistic” însemna un pic peste 12 milioane lei, cu TVA inclus. De-acum (şi până la primul Act Adiţional) suma ce se preconizează că va fi cheltuită a fost stabilită la aproape 14 milioane lei, cu TVA inclus. O creştere spectaculoasă, graţie priceperii specialiştilor de la Serviciul de Investiţii al CJI.

Pe cale de consecinţă, ar trebui ca determinarea constructorilor să fie una pe măsura efortului financiar al beneficiarului susţinut de finanţatorul Uniunea Europeană.  

Teoretic sună bine, practic arată cât de cât, doar turiştii lipsesc!   

Restaurarea și consolidarea ruinelor Edificiului de contraforturi; Restaurarea și consolidarea ruinelor Bisericii nr.2;

Înființarea de drumuri de legătură între toate obiectivele sitului și platforme de observație în punctele natural înalte alte sitului;

Construirea unei porți de acces pentru contorizarea și vânzarea biletelor vizitatorilor; Construirea de pavilioane (sistem de panouri modulate ușoare), închise sau deschise;

Dotarea muzeului existent cu vitrine necesare expunerii obiectelor arheologice descoperite în sit și dotarea cu sisteme de iluminat pentru punerea în valoare a patrimoniului mobil; Amplasarea de panouri explicative (de informare), pentru fiecare monument în parte și de panouri de direcționare;

Asigurarea iluminatului public arhitectural (de punere în valoare a patrimoniului mobil); Propunerea de activități de marketing și promovare turistică.

Cam asta se va realiza din banii pe care UE urmează a-i trimite în visteria CJI. Mai trebuie adăugat că acestui proiect născut din dorinţa de a pune mâna pe fonduri europene i-a fost „naş” Victor Moraru – fostul preşedinte al CJI. Acum, Marian Pavel – actualul preşedinte al CJI – nu are motive să respingă atare „mană cerească” venită din partea U.E.

Chit că, pe la colţuri, prin târg, oamenii întreabă dacă s-a făcut vreun STUDIU asupra numărului de vizitatori de care s-ar bucura, în tot timpul anului, această locaţie? Căci, vorbim despre o comună. Giurgeni ESTE O COMUNĂ. O localitate cu oameni nevoiaşi care, atunci când nu-i aude nimeni, spun cu obidă că numai de asta nu aveau ei nevoie!


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *