Cetatea Capidava – aflată, din nou, pe agenda de lucru a autorităţilor, aşteaptă turiştii…!

Distribuie articolul:

* Zilele trecute, Mihai Lupu – președintele Consiliului Județean Constanța, împreună cu Petre Enciu, vicepreședinte al instituției, au efectuat o vizită în situl arheologic al Cetății Capidava.

„Conservarea și restaurarea siturilor arheologice sunt necesități pe care noi autoritățile avem obligația de a le realiza. La Capidava avem în vedere punerea în valoare a patrimoniului arheologic și cultural, dar și redarea circuitului turistic a acestei cetăți extrem de importante. Continuăm să punem accent pe cercetarea științifică și să acordăm o atenție deosebită șantierului-școală de la Capidava.  Cercetarea trebuie să continue la un nivel înalt, astfel încât, artefactele și vestigiile arheologice, încă nedescoperite, să fie scoase la lumină și valorificate din plin. Capidava nu trebuie să fie singurul obiectiv de acest gen, readus în prim planul societății, ci toate cetățile din județ trebuie să beneficieze de același tratament. Nu ne vom opri din a găsi soluțiile necesare finanțării unor proiecte de anvergură, precum cel de la Capidava, și pentru celelalte obiective istorice”  a ţinut să precizeze Mihai Lupu – președinte al  Consiliului Județean Constanța.

„În pofida problemelor cu care s-a confruntat acest obiectiv de investiții, Consiliul Județean Constanța a făcut tot posibilul pentru a duce la bun sfârșit toate lucrările. Instituția noastră a alocat aproape 3 milioane de euro din bugetul local, pentru punerea în valoare a sitului arheologic de la Capidava și, în continuare, vor fi alocate sume pentru întreținerea și promovarea turistică a acestuia. Intenționăm să realizăm evenimente prin intermediul cărora ne dorim să transmitem oamenilor, importanța turistică a acestui obiectiv, iar memoria colectivă să fie reîmprospătată”, a declarat Petre Enciu – vicepreședintele  Consiliului Județean Constanța

Foarte scurt istoric

Cetatea Capidava este situată pe malul drept, stâncos, al Dunării la jumătatea distanţei dintre Cernavoda (anticul Axiopolis) şi Hârşova (anticul Carsium).

Castrul a fost ridicat în timpul Împăratului Traian în cadrul măsurilor de fortificare a frontierei romane; construcţia este atribuită unor detaşamente din legiunile a XI-a Claudia şi a V-a Macedonica. În castru au fost cantonate, succesiv, diverse unităţi militare; până în sec.III p.Chr. au staţionat aici două trupe aduse din spaţiul germanic.

Mai apoi, pentru secolele IV – VI, izvoarele antice atestă o unitate de cavalerie…

Existenţa fortificaţiei romane şi a aşezării civile în curs de urbanizare este atestată de mai multe surse antice, în special itineraii, din secolul III până în secolul X.  Capidava însemnând „cetatea de la cotitură” – indică o locuire preromană; iar poziţia locului era deosebit de favorabilă scopului pentru care a fost ales – acela de supraveghere a unei zone cât mai întinse, de-a lungul Dunării, în amonte şi în aval; peste fluviu şi, în situaţii deosebite (atacuri de pe uscat), spre interior.

Castrul construit în timpul lui Traian a fost distrus de atacurile carpo-gotice astfel încât, spre sfârşitul sec. III p. Chr., a fost refăcut în întregime, accentuându-se capacitatea defensivă a fortificaţiei prin dispoziţii constructive adecvate. Cetatea a fost descoperită, la sfârșitul sec al XIX-lea, de către Marin Ionescu-Dobrogianu și Grigore Tocilescu, ea fiind identificată ştiinţific de către renumitul Vasile Pârvan. Potrivit celor care sunt preocupaţi să tot scrie despre această fortificaţie, despre recentele descoperiri ale celor care scormonesc în „măruntaiele” pământului ştrămoşesc, spre a scoate la lumină frânturi de imagini ale vieţii înaintaşilor, acolo, la Capidava, au fost descoperite, printre alte vestigii, o bazilică și peste 1.000 de bordeie.


Distribuie articolul:
Citește și articolul:   Ştefan Bănulescu – un scriitor pentru eternitatea Bărăganului

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *