Municipiul Slobozia – în coada clasamentului vizând gestionarea deşeurilor

Distribuie articolul:

 

* Fiindcă se finaliza contractul în toamna acestui an, taman bine s-a nimerit (?) dezideratul Consiliului Judeţean de a accesa fonduri europene pentru activitatea de gestionare a deşeurilor, implicit de salubritate asigurată până acum de firma constănţeană. 

Municipiul Slobozia vrea să-şi facă firmă de salubritate, astfel că nu va mai colabora cu Polaris.

Nu intrăm, azi, în detalii, căci vom avea destul timp atunci când va începe depănarea poveştii. Azi, doar încercăm a găsi răspunsuri la întrebările inerente născute din atare informaţii ce ne-au fost „servite” de alte foruri…

Căci, vă vine sau nu să credeţi, Municipiul Slobozia ocupă locul 31 pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor.

În urma monitorizării și evaluării, Slobozia a obținut un punctaj de doar 20.5 puncte din 100, fiind la egalitate cu Târgu Mureș și Călărași, ceea ce reflectă probleme în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivelul municipalităților în cauză.

Pe primele poziții în clasament regăsim Sibiu cu 71 de puncte, Oradea cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc la egalitate cu 63.5 puncte din 100.

Aşadar, municipiul Slobozia se poziţionează mai la coada clasamantului, în ceea ce priveşte eforturile făcute pentru respectarea legislației vizând creșterea calităţii și performanța serviciilor publice privind gestionarea deșeurilor, prin dezvoltarea de programe proprii de prevenție și management al deșeurilor.

Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea  serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România. Raportul a fost lansat în prezența Ministrului Mediului, Tánczos Barna.

Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.

Cu privire la acest aspect, Ministrul Mediului a declarat: „Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective. Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a crește capacitățile din domeniul reciclării printr-un program de creștere a investițiilor, astfel încât să susținem întreg lanț, de la colectare, selectare, până la reciclarea. Vom finanţa 15 platforme mari pentru zonele urbane, unde pot fi depozitate deşeurile din construcţii, metal, plastic, lemn, cauciucurile, deşeurile periculoase, toate deşeurile care ulterior pot ajunge la reciclare şi pot reintra în circuitul economic. Vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar; În luna iulie vom fi gata să lansăm ghidul pentru acele centre de colectare voluntară. Trebuie să creștem gradul de reciclare și prin aceste insule inteligente pe care le finanțăm tot prin PNNR, vor fi peste 13.000 de astfel de insule, pentru orașe, și peste 550 de centre de aport voluntar. Avem un buget de 220 de milioane de euro prin programul administrat de AFM pentru creșterea capacității de reciclare, pentru toate tipurile de deșeuri.”

 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.