După ce s-a mai documentat (poate chiar după ce o fi auzit şi acuzaţiile directorului Hoinaru, făcute la adresa AVICOLA, în emisiunea difuzată pe site-ul https://ziarulstirea.ro/ ), Mihai Tănăsescu, recent numit în funcţia de prefect al judeţului Ialomiţa, declară public:
„În momentul de față, Slobozia stă la capitolul canalizare puțin mai bine decât stătea Imperiul Roman. Și nu exagerez. Spun asta pentru că printre „poluatorii” identificați apar inclusiv firme sau instituții care, în mod normal, nici n-ar trebui să fie considerate poluatori, Rompetrol, Penitenciarul și alții. Evident că problema nu este că oamenii de acolo folosesc toaletele. Problema reală este că stația de epurare a Sloboziei aproape că nu mai face față. Conform ultimului control al Gărzii Naționale de Mediu, funcționează la aproximativ 18% din capacitate.
Asta înseamnă un lucru simplu și neplăcut, într-un fel sau altul, toți contribuim la poluare, doar că unii nu sunt monitorizați.
Stația de epurare a ajuns într-o stare critică. Dacă ar fi pacient, ar fi la ATI, ținută în viață cu aparate. Are nevoie urgentă 
de investiții masive.
de investiții masive.Urban încearcă să țină situația sub control, însă se lovește constant de opoziția celor care ar trebui să respecte regulile. Sunt trei firme considerate cu risc major de poluare: Sarapac, Cocor și Avicola. După controale și măsuri impuse, primele două au oprit deversările neconforme și au început retehnologizarea. În tot acest timp, își stochează apele uzate și le transportă cu vidanjele.
Singura firmă care continuă conflictul este Avicola.
Nu doar că a continuat deversările, dar a obținut și în instanță, prin ordonanță președințială, dreptul de a deversa în continuare până la judecarea fondului. Adică, foarte probabil, încă doi ani.
Ca să înțelegeți mai bine situația, Urban a montat o vană pe conducta Avicola și Cocor, astfel încât să poată opri deversările atunci când analizele ieșeau din parametri. Exact asta s-a și întâmplat. Dacă probele indicau depășiri, vana era închisă. De aici a pornit și conflictul.
Iar aici apare partea gravă, depășirile constatate la Avicola nu erau mici sau discutabile. În unele cazuri, valorile erau cu mult peste limitele admise.
Avicola ne spune acum că se află într-un proces de retehnologizare, că dorește să adauge o treaptă biologică și să deverseze direct în emisar. Și că, din acest motiv, ar trebui „păsuită”, pentru că altfel pierderile economice ar fi mari, fie trebuie să sacrifice păsările în altă parte, fie să transporte apele uzate cu vidanjele.
Doar că Avicola omite un detaliu esențial, acest proces durează minimum doi ani. Iar problema nu a apărut ieri. Au avut
aproape 30 de ani la dispoziție să rezolve această situație și au fost constant păsuiți, atât de Urban, cât și de legislația permisivă care le-a permis să deverseze peste limite, primind doar penalități financiare.
aproape 30 de ani la dispoziție să rezolve această situație și au fost constant păsuiți, atât de Urban, cât și de legislația permisivă care le-a permis să deverseze peste limite, primind doar penalități financiare.Numai că ceea ce trebuia să fie o excepție a devenit regulă. Ani la rând s-a poluat constant, s-a încărcat excesiv stația de epurare și aceasta a fost distrusă încet, an după an, cu complicitatea Urban, evident.
Iar ultimul cui în sicriul Urban a fost bătut de firma Clean Cyclo, care a reușit să distrugă inclusiv ceea ce abia mai funcționa din stația de epurare.
Avicola susține că analizele proprii arată că este în parametri, deși există alte două seturi de analize care spun contrariul, cele realizate de Urban și cele ale SGA.
Din toată povestea asta rezultă trei concluzii clare:
1. Dacă miroase în Slobozia, cele mai mari șanse sunt ca sursa să fie Avicola.
2. Urban are și el o parte importantă de vină pentru că a acceptat ani la rând această situație.
3. Stația de epurare a orașului are nevoie urgentă de investiții serioase
Iar aici nu mai merge cu vorbe. Trebuie presiune constantă pe Primăria Slobozia și pe Consiliul Județean Ialomița pentru alocări reale de bani.
Consilierii locali USR și PNL au încercat să modifice bugetul pentru a direcționa fonduri către stația de epurare, însă propunerea nu a fost acceptată pe motiv că există un proiect depus la AFM. Problema este că acel proiect poate să nu fie aprobat, și chiar dacă va fi aprobat, nu acoperă nevoile reale ale stației.
Da, investițiile sunt mari. Da, vor dura. Dar dacă nu începem acum, mirosul din Slobozia va rămâne încă mulți ani doar o temă de campanie și un disconfort pe care toată lumea îl suportă, dar nimeni nu îl rezolvă.
Mirosul și poluarea din Slobozia rămân în continuare o prioritate pentru mine. Și nu mă voi rezuma doar la presiuni publice sau declarații. Vor exista și măsuri legale acolo unde situația o impune.
Prea mulți ani problema asta a fost tolerată, amânată și tratată ca un disconfort inevitabil. Nu este inevitabil. Este rezultatul unor decizii proaste, al nepăsării și al faptului că unii au fost lăsați să polueze fără consecințe reale.
Iar lucrurile astea trebuie să înceteze!”