Ştefan Muşoiu: „Implementarea cât mai rapidă a salariului minim european trebuie sa fie prioritate națională iar mecanismele sale de punere în practică au generat întâlnirea de la Amara, pe care am avut-o, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, cu reprezentanții mai multor sindicate naționale.” spune deputatul social-democrat.
În cadrul dezbaterilor, acesta afirmă că a nuanțat discuţiile pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor minime legale existente, şi fiecare stat membru poate să utilizeze ca referință un coș de bunuri și servicii la prețuri reale sau poate să le fixeze la 60% din salariul mediu brut și 50% din salariul mediu brut. Acesta a mai afirmat faptul că potrivit directivei europene, salariul minim în România ar trebui să crească de la 2.550 de lei brut la 3.047 de lei brut, iar propunerea PSD de creștere a salariului minim brut la 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023 este legitimată şi de noua Directivă. Aceasta ar însemna o creștere a salariului net de la 1.524 de lei la 1.800 de lei net pentru angajat, iar pentru angajator ar presupune o majorare a costului salarial de la 2.607 lei la 3.116 lei, pentru salariul minim. De asemenea, textul propune creșterea automată a salariului minim în fiecare an, în condițiile în care majorarea salariului minim atrage automat și cea a salariului mediu și anul următor din nou a salariului minim, conform formulei, în cascadă.
„Militez pentru creșterile salariale având în vedere că, odată cu creșterea salariului minim brut, va crește și puterea de cumpărare a populației, precum și productivitatea muncii, care va determina și o evoluție economică pozitivă. Termenul de conformare la prevederile Directivei este de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a acordului agreat cu Comisia Europeană. Însă noi, cei de la PSD, ne dorim aplicarea ei din debutul anului viitor pentru creșterea nivelului de trai al românilor.” a transmis acesta românilor care l-au trimis în Parlamentul României.
Conform noii directive europene a Parlamentul European adoptată la final de septembrie, statele membre ale Uniunii au votat în favoarea implementării salariului minim brut ajustat nevoilor şi puterii financiare a ficărei ţări. Europarlamentarii au adoptat directiva privind salariile minime adecvate în UE cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă și 44 abțineri.
Ce mai prevede directiva europeană aduptată la nivelul U.E.:
– Salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor.
– Legislația UE urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.
Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.
– Încurajarea negocierilor colective. Potrivit noilor norme, negocierea colectivă la nivel de sector și la nivel intersectorial este un factor esențial în asigurarea unui nivel adecvat al salariului minim și, în consecință, trebuie încurajată și consolidată. În țările în care negocierea colectivă acoperă mai puțin de 80% din lucrători, statele membre trebuie să stabilească – cu implicarea partenerilor sociali – un plan de acțiune pentru creșterea gradului de acoperire al acesteia.
– Monitorizarea și dreptul la reparații. Textul convenit obligă țările UE să creeze un sistem de punere în aplicare, inclusiv o monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a combate subcontractarea abuzivă, activitatea independentă fictivă, nedeclararea orelor suplimentare sau creșterea intensității muncii.