* După ce Urban, ca firmă aflată în subordinea Primăriei municipiului Slobozia, a acumulat mari datorii către AMONIL (Combinatul chimic ce furniza agent termic pentru apă caldă şi încălzire), chit că Primăria a „pompat”, an de an, sume mari de bani în susţinerea Urban, Societatea n-a mai putut păstra sediul din str. Vasile Alecsandri, iar clădirea a ajuns în evidenţele contabile ale Amonil/Chemgas, prin „compensare” a datoriilor istorice.
Cum RAJA Constanţa era „Operator” regional, şi dorea să-şi dezvolte afacerea şi pe raza judeţulu Ialomiţa, în mod firesc prima mutare a fost achiziţioneze sediul concurenţei. Aşa se face că, undeva prin 2012, Amonil primeşte „în compensare”. Suma compensată avea să fie decât 2,5 milioane lei. Apoi, undeva prin 2004, Amonil vinde către RAJA, cu numai 1,2 milioane lei. Anii au trecut, RAJA a contractat Serviciul de apă şi canalizare în municipiul Feteşti, dar şi localităţile: Ţăndărei, Căzăneşti, Dridu, Fierbinţi.
Şi, desigur, a tot încercat să convingă autorităţile publice judeţene şi locale, că poate accesa Fonduri Europene şi pentru municipiul Slobozia, atât pentru a investi în readucerea în parametri optimi de potabilitate a(i) apei, cât şi pentru rezolvarea problemelor care dăinuie de ani de zile, atât la Staţia de Epurare, cât şi la cea Canalizare. La data la care apare acest articol de presă, se ştie că Primăria Slobozia condusă de Dragoş Soare a dat mâna cu Consiliul Judeţean condus de Marian Pavel, tranzacţionând Urban.
Ajuns în Ograda lui, Marian Pavel s-a şi apucat să îl gospodărească. Şi, cum era de aşteptat, a început prin a achiziţiona un sediul. Şi care sediu era mai demn de a fi răscumpărat dacă nu cel de la RAJA, nu? Că, între timp, RAJA a renunţat la afacerea din Slobozia, fapt pentru acre sediul nu-i mai era de trebuinţă. Şi pentru că ne interesează pentru ce, cine, ce face acolo, l-am intervievat pe şeful CJI, cel care e şi seful A.D.I – acea structură asociativă care, chipurile, va conduce, nu numai Serviciile de apă şi canalizare, ci şi pe cele de salubritate, etc…
Reporter: Ce ne puteţi spune despre achiziţionarea sediului RAJA Constanţa, dar şi despre ADI ca structură care va gestiona acest sediu?
Pavel: Sediul RAJA încă nu l-am cumpărat. Sunt discuţii li negocieri între ADI Periurban Ialomiţa şi RAJA, pe ceea ce înseamnă sediul. La ultima discuţie pe care am avut-o într-un fel sau altul ne-am înţeles. Dar, ei trebuie să facă o reevaluare, pentru că valoarea aceea era mare. Trebuie o Hotărâre a Consiliului de Administraţie, şi după ce toate documentele astea ies, ne aşezăm la masă şi tranşăm discuţia. Este un sediu care ne interesează pentru tot ceea ce înseamnă ADI la nivel de Ialomiţa. Vorbesc de ADI Periurbană care înseamnă : Urban ca şi Operator, vorbesc de ADI ECOO 2000 care înseamnă Operatorul pe gunoi, vorbesc de ADIL Ialomiţa, toate acestea ne-am dori să fie în acelaşi spaţiu.
Reporter: Adică, aceste structuri asociative vor fi toate în acelaşi loc, iar CJI le va conduce, zic bine, nu?
Pavel: Da. Păi, toate sunt ale Asociaţii de Dezvoltare, unde sunt mambrii CJI şi Primăriile din judeţ. În ADI Ialomiţa sunt 65 de localităţi (fără Urziceni) plus CJI, în ADI Periurbană cred că sunt, în mopmentul de faţă, vreo 36 de Primării, iar în ADI ECOO, în jur de 40 de Primării.
Reporter: Şi cine va suporta toate cheltuielile? Că, şi-aşa din contribuţia cetăţenilor se suportă salarizarea celor care lucrează în aceste ADI, nu? Că sunt mulţi, că sunt câţi trebuie, rămâne de discutat. Dar, sunt o sumedenie de cheltuieli adiacente, pentru funcţionare, pentru întreţinerea sediului. Iawr cheltuielile trebuie suportate de cineva. Că mă îndoiesc că ADI va funcţiona numai din banii pe care, tot noi, cetăţenii, îi dăm sub formă de cotizaţia aceea care nu-i deloc modică.
Pavel: Da, exact din cotizaţie vrem să achiziţionăm sediul. Pentru că nu-l cumpărăm pentru Urban! Nu-l ia societatea Urban. Sediul va fi al ADI Periurbană. Şi-l vom lua din cotizaţie. Vă pot spune exact, acum, în momentul ăsta, cred că avem în cont la ADI Periurbană, undeva la 1 milion şi ceva de lei. Iar, din discuţiile pe care le-am avut, noi seprăm ca întreagul preţ pe care-l plătim să fie undeva la vreo 3 milioane lei. Şi pe care vrem să-l plptiom în rate, undeva, în jur de un milion în fiecare an. Deci, anul acesta, dacă perfectăm actele, avem banii pentru a da prima tranşă.
Reporter: Şi dacă banii strânşi din cotizaţie se vor duce pentru achiziţionarea sediului, mai apoi, cheltuielile pentru funcţionarea cine le va suporta în plată? Ajunge cotizaţia?
Pavel: Da. Fiecare-şi va plăti. Astăzi, când stăm de vorbă, ADIL Ialomiţa stă într-un spaţiu închiriat. Şi plăteşte la un privat chirie (…)
Reporter: Poate nu m-am făcut înţeleasă. ADI aceasta (formată din cele 4 ADI din judeţ) va avea un număr de salariaţi. Salariaţii aceia şi sediul acela (cu tot ce înseamnă dotare, întreţinere) se va suporta din cotizaţia cetăţenilor, nu? Ei, dvs ca să suportaţi toate acestea, veţi creşte cotizaţia aceea pe care o plătiţi an de an către aceste ADI? Întreb, deoarece, există îngrijorarea că noi, cumva, vom suporta în plată şi înfiinţarea (prin unire) a unui ADI ceva mai mare. În fapt, vorbim despre o un fel de Societate Comercială care va presta Servicii către populaţie, începând cu apa şi canalizatea, cu gunoiul, cu cine ştie ce alte afaceri. Că, repet, mai mult ca sigur, noua ADI nu o să se poată susţine numai din cotizaţie. Sau, dacă se va susţine, banii din cotizaţii vor merge, mai mult, către salarizarea celor care lucrează acolo, şi mai puţin către întocmirea de documentaţii pentru accesarea de Fonduri Europene.
Pavel: Bineînţeles că asta-i menirea lor: să facă documente pentru accesarea de Fonduri, pe fiecare domeniu în parte. Trebuie să facem distincţia între ADI şi Societăţile Comerciale. La ADI Periurban societatea este Urban, La ADI ECOO, sociuetatea este ADI ECOO, la ADIL este cu totul altceva: este Asociaţia de Dezvoltare Infrastructurii Locale, în care fiecare localitate cotizează cu o sumă de bani, Consiliul Judeţean cotizează cu cel mai mult, în speţă cu 10 milioane pe an. 10 MILIOANE DE LEI, unde fie care Primărie vine şi depune un proiect şi face acel Program Judeţean de Dezvoltare Locală. Adică un PJDL, cum e PNDL. La acest ADI Ialomiţa lucrează şi auditorii. Pentru că au şi contract cu primăriile, că le fac audit. Deci, acolo sunt, cred că în momentul de faţă, vreo 8-9 angajaţi.
Reporter: Şi-aceşti angajaţi de cine sunt plătiţi?
Pavel: Din banii proveniţi din cotizaţii (ale Primăriilor şi a Consiliului Judeţean), dar şi din veniturile pe care le realizează. Pentru că ei, dacă fac audit…! Ştiţi că orice Primărie este obligată să-şi facă Serviciul de audit extren, adică să-şi contracteze! Şi-atunci, lucrează cu acest ADI. E mult mai simplu aşa!
Reporter: Da’ nu e cumva plată după plată, cotitaţie lângă altfel de cotizaţie? Căci, pare că cetăţenii plătesc de două-trei ori. Plătim, o dată, impozite şi taxe către Primării, respectiv Consiliului Judeţean, şi îşi încasează salariile angajaţii/specialiştii. După care, Primăriile/CJI externalizează către ADI(L), după care aceste structuri strânse într-un mare A.D.I externalizează încă o dată către auditori/firme de consultanţă care, chipurile, execută documentaţiile pentru proiectele cu finanţare de la UE.
Pavel: Dacă, în momentul de faţă, asta este singura formă în care se poate…Pentru că nu putem să ai un Serviciu de utilitate publică fără să-l scoţi la licitaţie. În momentul în care eşti mambru al unui A.D.I, iar ADI acela are o Societate Comercială, atunci, într-adevăr, poţi să-i dai prin încredinţare, Serviciul, care este a membrilor ADI. Asta-i formula! Şi, singurul care poate să depună solicitări de finanţări sunt tot structurile astea.
Reporter: Nefiind nici tendenţioasă, nici maliţioasă, îmi permit a vă întreba dacă nu cumva era mai bine dacă U.E n-ar fi dat banii aceştia în dauna unor SRL-uri care, până acum, au prestat unele dintre Serviciile publice, aşa cum este cel de Salubritate, de Reciclare şi Depozitare a deşleurilor? De să aibă Statul firme pentru care să cheltuiască bani publici? Firme care, ajutate financiar de la bugetul de stat, sigur că ajung să înfrângă orice competiţie a firmelor private! Fiindcă, analizând preţurile practicate de către firmele de stat, şi luând în calcul şi sumele subvenţionate, se poate lesne dovedi că, practic, preţurile practicate ies mai mari ca ale firmelor partculare, în preţul cărora nu se regăsesc ajutoarele financiare oferite de la bugetul CJI, al oricărei Primării.
Pavel: În ceea ce priveşte gunoiul, eu vă spun că în zona Bucureşţi sunt SRL.uri. Şi au preţul 22 lei. La noi este 10.
Reporter: Păi, da, dar la cei 10 lei practicat de viitorul ADI, adunaţi şi tioate cheltuielile care nu se văd, aşa cum e cotizaţia anuală, aşa cum sunt achiziţionarea de la buget a sediului, a utilajelor, a plăţilor către firmele de consultanţă cu care colaboraţi întru elaborarea documentaţiilor pentru a atrage fondurile europene? Căci, dacă le adunaţi, mi-e că o să constataţi că preţul este mult mai mare decât al SRL-urilor cărora statul nu le dă nimic, ci doar le stoarce de bani prin taxe şi impozite.
Pavel: Singura diferenţă este că o firmă particulară, un SRL, cum îi spuneţi dvs, acţionează în lumea asta a business-ului, ca să facă profit. O societate de utilitate publică trebuie să acorde un Serviciu de calitate, la un preţ rezonabil. Aveţi dreptate, poate fi – de multe ori – subvenţionat, dar…trebuie să ne gândim la cetăţeni.
Reporter: Păi, cum vă gândiţi la cetăţeni? Că, de fapt, măriţi structura organizatorică a Statului, cu cheltuieli de la Buget, iar cetăţenul care se bucură că i-a scăzut preţul la gunoi, este contribuabil şi la acea contribuţie/cotizaţie către acest ADI. Şi-apoi, v-aţi gândit la salariaţii din mediul privat, pe care, practic, îi lăsaţi fără locuri de muncă? Fiindcă mă îndoiesc că-i veţi putea angaja chiar pe toţi în cadrul acestor mici structuri asociative strâns unite în jurul marelui A.D.I !
Pavel: (…) Dacă petronii s-ar fi dotat şi ar fi fost o forţă, aşa cum este în alte judeţe, probabil că n-ar mai fi apărut firma Consiliului Judeţean, cum îi spuneţi dvs, ca să „opereze”.
Reporter: Păi, în condiţiile în care Uniunea Europeană distruge, iată, mediul privat, prin faptul că banii sunt canalizaţi numai către Serviciile publice aflate-n mâna instituţiilor statului, este şi foarte greu să apară concurenţa! Căci, ce firmă credeţi că poate ţine preţul la acelaşi nivel cu cel practicat de o firmă subvenţionată de către stat?
Vă recomand să aveţi în vedere şi faptul că, la momentul acesta, dvs/statul „vindeţi blana ursului din pădure”, în timp ce „băgaţi la înaintare” fondurile europene, la care nu au acces – ca să intrăm într-o concurenţă onestă! – firmele particulare, iar fondurile europene, de cele mai multe ori, întârzie să apară. Între timp, dvs, reprezentanţii statului cheltuiţi, ani de zile, mulţi bani cu astfel de structuri asociative, cu fel de fel de documentaţii, cu SF-uri care, mai apoi, trebuie refăcute. Şi niciodată reprezentanţii instituţiilor statului nu răspund pentru că au cheltuit banii, dar lucrările sunt „seduse şi abandonate”. Şi-n tot acest timp distrugeţi, sistematic, mediul privat.
PRECIZARE:
De-aici, încolo, dialogul a fost canalizat de către domnul Pavel către alte domenii de activitate, aşa cum sunt infrastructura de drumuri, agricultura, acolo unde, cică, patronii au pus mâna pe lucrările bănoase, nu firmele statului. Ştiind că, în fapt, acele firme participă – şi câştigă! – la licitaţiile organizate de Consiliul Judeţean, ne rezervăm dreptul de a reveni pe astfel de subiect „fierbinte”, avându-l, sper, invitat în studioul VIDEO al ziarului Ştirea online. Până atunci, să vă mai spunem că domnul Marian Pavel a mai declarat că „…De mutat în noul sediu, actualmente proprietatea RAJA Constanţa, ne vom muta prin luna mai-iunie, sper. (…) Anul ăsta trebuie să depunem documentaţia pe ambele finanţări. Şi pentru Staţia de Tratare Mecano-Biologică pentru gunoi, şi pentru Apă şi Canalizare. (…) Urban nu trebuia să aibă datorii, nu trebuia să fie în litigii. Poate că ştiţi că am câştigat, în primă instanţă, procesul cu Amonil”
IONICA GHINEA