Consilierii locali, taman ca şi parlamentarii: mulţi!

De 25 de ani, pe lângă fiecare Primărie funcţionează câte un Consiliu Local care are rol legislativ. În sensul că emite hotărâri pe care primarii şi viceprimari sunt obligaţi să le pună-n „operă”, aceştia având rol executiv. În componenţa fiecărui Consiliu Local intră un număr de consilieri locali, cei mai mulţi fiind ai partidului aflat la Putere. De regulă, consilieri ajung cei în care mai-marii administraţiei politice „îşi pot pune nădejdea că vor executa întocmai ordinele conducerii de partid şi de stat”. Poziţionaţi socio-profesional şi, mai ales, financiar, undeva destul de jos, mai pe „la baza piramidei”, şi-având dorinţa de a ajunge cât mai spre vârf, în scurt timp şi, desigur, fără a trudi prea tare „în câmpul muncii”, cei mai mulţi dintre consilieri dau de înţeles că „se poate conta pe ei”, atât în campaniile electorale, cât – mai ales! – în timpul mandatului, atunci când primarii vor fi nevoiţi să-i recompenseze cumva pe oamenii de afaceri care i-au ajutat să câştige ,,bătălia” electorală şi să ocupe funcţia politico-administrativă. Căci, doar nu crede cineva că sponsorii „puşculiţei de partid” nu-i vor cere primarului să le răsplătească fapta bună, aceea de a-l fi ajutat să cotizeze la partid, atât cât să fie mai întâi nominalizat şi, mai apoi, ales în fruntea obştii, nu?
Nu este prima oară când scriu că mulţi cetăţeni sunt de părere că numărul consilierilor este nejustificat de mare. Mai cu seamă că, din păcate, munca lor se rezumă la câte o şedinţă ordinară care durează 2-3 ore, pentru acest aşa-zis efort, fiecare consilier încasând 200-400 de lei în fiecare lună.
În Ialomiţa avem 66 de Primării. Ultimele statistici arătau că în Ialomiţa avem în plată peste 800 de consilieri. Ce-au făcut atâţia primari în cei 25 de ani în care, an după an, au primit câte-o indemnizaţie care, în cazul multora, depăşeşte pensia unui cetăţean care a muncit ani de zile la CAP sau într-o fabrică? Un răspuns tupeist ar fi acela că au hotărât cum să se cheltuiască – judicios, cică! – nişte bani pe care nu ei, împreună cu primarii şi viceprimarii, i-au obţinut din munca lor, ci doar i-au colectat de la cei ce muncesc, unii în „slujba” lor – bugetarii, adică! – , iar alţii în cadrul firmelor ce-şi desfăşoară activitatea productivă pe teritoriul localităţilor conduse politic.
Cât de pripite, inoportune, ineficiente şi imorale (nu de puţine ori, chiar ilegale!) s-au dovedit a fi fost multe dintre hotărârile adoptate de către consilierii locali, noi, cei de la ziarul Ştirea am tot scris! Din păcate, cei ce ar fi putut să hotărască diminuarea drastică a numărului de consilieri locali, nici nu s-au sinchisit să analizeze posibilitatea unei restructurări organizatorice. Senatorii şi deputaţii, ei înşişi fiind revoltător de mulţi (başca numărul exorbitant al slujitorilor lor angajaţi la cabinetele parlamentare!) neavând nici un interes să distrugă „nucleul dur” al organizaţiilor de partid. Căci, este lucru ştiut că fără votul majorităţii lor, nici un primar n-ar fi putut cheltui bugetul pe tot felul de lucră(tu)ri de…care, nu o dată, oamenii s-au şi crucit! Şi dacă, în din ce în ce mai multe primării, Direcţia Naţională Anticorupţie (adică D.N.A) descoperă că s-au comis fapte de corupţie, de abuz în serviciu, de fraudare a voturilor şi, mai nou, de fraudare chiar a fondurilor europene, atunci de ce procurorii nu şi-ar îndrepta atenţia şi către consilierii locali/judeţeni, nu? Că nu-i frumos să răspundă numai primarii şi, câteodată, viceprimarii! Ba chiar ar trebui să asistăm la renaşterea spiritului de solidaritate şi, pe cale de consecinţă, să-i vedem pe consilierii locali cum păşesc încolonaţi pe drumul către D.N.A – locul unde să fie întrebaţi ce anume făceau ei atunci când primarul făcea ceea ce făcea, de-a ajuns … „să dea cu subsemnatul”! Nu de alta, dar mulţi dintre primari au acumulat averi „nesimţite” tocmai datorită funcţiei publice pe care au ocupat-o.