Cât de bun poate să fie laptele de la o vacă „plină” de balegă?!

Distribuie articolul:

 

Da, ştiu, sunt destui cei care să spună că „laptele de la ţărani e mai sănătos (…) pe vremuri oamenii beau laptele imediat ce mulgeau vaca şi nimeni nu se-mbolnăvea, pe când acum…”. Cu toate acestea, eu recunosc public că nu mă încântă deloc ideea de-a bea laptele abia ţâşnit din ugerul unei vaci prea murdară de balegă, aşa cum văd că se prezintă majoritatea vacilor aparţinând micilor producători care, după ce primesc subvenţii şi/sau nu plătesc impozite calculate la veniturile obţinute din comercializarea laptelui şi a produselor derivate din acesta, mai sustrag şi grăsimea din lapte de-a ajuns să fie translucid şi, prin urmare, lipsit de adevărata savoare.  Şi, poate, fiindcă nu numai mie mi se pare că a scăzut dramatic calitatea laptelui, fie el şi „direct de la producători” Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) desfăşoară în perioada 10 – 30 iunie 2013, o campanie de informare la nivel naţional, pentru a aduce la cunoştinţa producătorilor şi procesatorilor măsurile care trebuie întreprinse pentru asigurarea conformităţii laptelui crud cu standardele Uniunii Europene. Potrivit AGERPRES, în cadrul întâlnirilor organizate de către DSVSA cu producătorii de lapte vor fi discutate aspecte privind cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească laptele crud, prevăzute de legislaţia Uniunii Europene; căile de contaminare a laptelui; regulile de igienă a mulsului ce trebuie respectate de către producători, în vederea obţinerii laptelui conform cu standardele Uniunii Europene; aspecte practice privind identificarea şi eliminarea din consumul uman a laptelui provenit de la animale bolnave, aflate sub tratament sau în perioada de aşteptare, după administrarea tratamentului, precum şi a laptelui care prezintă modificări de culoare, gust şi miros; răcirea şi depozitarea laptelui după muls; restricţiile privind vânzarea directă sau livrarea laptelui la centrele de colectare sau unităţile de procesare. Această campanie de informare va fi coordonată de către Direcţia de Trasabilitate şi Siguranţa Alimentelor de Origine Animală din cadrul ANSVSA şi se va realiza de către Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene prin echipe formate din medici veterinari oficiali din cadrul Biroului Siguranţa Alimentelor de Origine Animală, medici veterinari oficiali din cadrul Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi medici veterinari oficiali responsabili de zonă.
Echipele respective vor avea atribuţii şi responsabilităţi pentru organizarea unor acţiuni de informare, în principal a producătorilor care livrează lapte crud la centrele de colectare a laptelui, unităţile de procesare a laptelui autorizate sau înregistrate sanitar veterinar, precum şi a celor care vând direct laptele crud către consumatorul final, cu privire la criteriile de calitate a laptelui crud, în special la numărul total de germeni şi numărul de celule somatice, precum şi modul în care poate fi atinsă conformitatea laptelui cu standardele Uniunii Europene. România beneficiază de o perioadă de tranziţie pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui crud până la 31 decembrie 2013, iar începând cu 1 ianuarie 2014 este interzisă livrarea către centrele de colectare sau către unităţile de procesare, precum şi comercializarea laptelui crud care nu respectă cerinţele legislaţiei Uniunii Europene.

(I.G.)


Distribuie articolul:

4 thoughts on “Cât de bun poate să fie laptele de la o vacă „plină” de balegă?!

  1. Of, iar te-ai supărat pe mine, dragă Ionica, şi nu mi-ai „publicat” postarea, deşi n-avea nimic deosebit înafara unor atenţionări gramaticale, asta aşa, pentru a evita pe viitor exprimări îndoielnice. Şi aşa unora le era dor de anumite corecturi din partea mea. Numai că n-am timp pentru toţi analfabeţii care, oricum iau în derâdere demersul meu. Să fie la ei!

    1. Aşa, şi? Să înţeleg că în afară să-mi faci corectură pe texte, tu n-ai alte intenţii? Păi, vino tu şi scrie, MĂCAR o zi, după ce-ai venit de pe coclauri, după ce-ai stat în soarele ăsta, după ce ţi-ai făcut nervi cu toţi subiecţii articolelor, dupăce-ai reascultat şi copiat înregistrările, dupăî ce n-ai mâncat de-aseară, după ce aia, aia şi-aialaltă dintre toate vicisitudinile meseriei ăsteia pe care n-o apreciază oameni ca tine. Şi atunci să te văd dacă nu greşeţi (im)pardonabil! Nu, nici eu nu mai am nervi pentru de-alde voi…Uite, acum, de exemplu! Cum dracului să nu greşesc dacă am nervi şi mă şi grăbesc să-mi văd de treaba mea, dar şi să-ţi răspund ţie, din respect pentru meseria asta de…

  2. Dacă punctele de suspensie vrei să reflecte ce cred eu, atunci lasă meseria asta de … deşi e plină de satisfacţii, cel puţin personale, nu neapărat materiale, altfel nu te-ai implica aproape total, cu toate lamentările tale de … păcat! Şi, vorba ta, un ziarist care se respectă, trebuie să stea foarte bine cu nervii
    capului, nu să se enerveze pentru temirice. Chestie de circumvoluţiuni. Chiar dacă nu ai redat postarea mea, sunt convins că ţi-ai însuşit „critica”, fiindcă am observat, şi cu alte ocazii, o îmbunătăţire a scriiturii, chiar dacă e greu de recunoscut. Mai e puţin de lucru cu dl. Şeitan, şi … gata! Eu voi continua demersul meu, moca, tot vorba ta, chiar dacă nu va apărea, aşa fiindcă îmi place stilul tău de luptătoare şi e păcat de el.
    P.S.: MARE ATENŢIE LA NUMEERALELE-ADJECTIV ŞI LA ACORDUL CU SUBSTANTIVUL.

    1. Eu continui (sau continuu, după părerea deştepţilor!) să CRED că TU, dacă ai lucra în locul oricărui ziarist, aşa „la foc automat” şi mereu „pe repede înainte” ai face TOT ATÂTEA greşeli, dacă nu cumva mai multe!!!!!!!!!!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.