Aritmiile cardiace pot duce la demenţă

Distribuie articolul:

Bătăile neregulate ale inimii pot reprezenta un semnal de alarmă care anunţă instalarea demenţei, conform unui nou studiu medical publicat de LiveScience.com. Deşi problemele cognitive şi de memorie sunt destul de comune la vârste înaintate, un studiu, realizat pe un grup de peste 5.000 de persoane cu vârsta de cel puţin 65 de ani, indică faptul că persoanele care suferă de fibrilaţie atrială (aritmie cardiacă) au tendinţa de a se îmbolnăvi de demenţă la vârste mai mici decât ceilalţi oameni care nu au astfel de probleme cardiace. Potrivit AGERPRES, cauza acestei legături este deocamdată neclară, iar această concluzie indică mai degrabă o tendinţă şi nu o necesitate – nu toate persoanele care suferă de aritmii cardiace se îmbolnăvesc de demenţă mai devreme, conform lui Evan Thacker, statistician participant la studiu din cadrul Departamentului de Epidemiologie al Universităţii Alabama de la Birmingham. „O persoană care are fibrilaţii atriale ar putea să nu aibă niciun fel de probleme de memorie sau cognitive”, a mai adăugat el. În cadrul studiului însă, persoanele care sufereau de aritmii cardiace au ajuns la punctul limită dincolo de care declinul cognitiv natural este considerat o formă de demenţă cu doi ani mai devreme decât cei care nu aveau astfel de probleme cardiace. Detaliile acestui studiu sunt publicate pe larg în ultimul număr al revistei Neurology. În cazul persoanelor care suferă de fibrilaţii atriale, semnale electrice emise greşit provoacă bătăi atipice ale inimii. Conform Centrului pentru Prevenire şi Control al Bolilor (The Centers for Disease Control and Prevalence) se estimează că în SUA, în 2010, trăiau 2,66 milioane de oameni care sufereau de aritmii cardiace. Până în 2050, conform estimărilor, numărul acestora ar putea ajunge la 12 milioane. Acest studiu a fost realizat pe datele adunate de un alt studiu, „Cardiovascular Health Study” ce a fost realizat în anii ’90. Participanţilor la studiu le-a fost evaluată starea de sănătate a inimii şi au fost supuşi unor teste privind evaluarea capacităţii lor mintale o dată pe an, timp de 7 ani. Cercetătorii i-au exclus din studiu pe pacienţii care au suferit un atac cerebral sau erau diagnosticaţi cu aritmie cardiacă înainte de începerea studiului. Aceste concluzii sunt importante, susţine Dr. Allyson Zazulia, profesor asociat de neurologie la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Washington de la St. Louis, pentru că „atât fibrilaţia atrială cât şi demenţa reprezintă nişte probleme de sănătate majore pentru persoanele în vârstă”. Medicii care tratează aceste condiţii sunt de părere că legătura dintre ele are sens. Un prim motiv ar fi că atât demenţa cât şi fibrilaţia atrială îşi împart aceeaşi factori de risc. O persoană cu tensiunea ridicată şi cu diabet este considerată a se confrunta, în mod automat, cu un risc crescut de a suferi atât de aritmie cât şi de demenţă, conform Dr-ului Shadi Kalantarian de la Cardiac Arrhythmia Service din cadrul Massachusetts General Hospital. O altă cauză ar putea fi faptul că bătăile neregulate ale inimii pot conduce la o serie de probleme cronice ale fluxului sanguin, scăzând astfel, în mod probabil, nivelul de oxigen şi de substanţe nutritive care ajung la creier. În plus, persoanele care suferă de fibrilaţie atrială sunt mai expuse la formarea de cheaguri în sistemul circulator. Un cheag de sânge care ajunge sau se formează pe creier va provoca un atac cerebral puternic ce va afecta semnificativ creierul. Este posibil şi ca o persoană să sufere mai multe miniatacuri pe care să le ducă pe picioare, mai puţin evidente, dar care devin notabile prin scăderea abilităţilor şi capacităţilor cerebrale.


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.