* Este lucru ştiut că România este țara cu cel mai mare număr de fermieri din UE. Aproape 3,5 milioane de români fac agricultură, cei mai mulţi declarându-se ca făcând “agricultură de subzistenţă” pe unul până la 5 hectare.
Mulţumiţi că hoardele de aşa-zişi fermieri nu îngroaşă rândurile asistaţilor social, de ani de zile, guvernanţii au tot “aruncat” cu banii în conturile/buzunarele celor care S-AU DECLARAT “lucrători ai pământului”. Ca nu cumva să-i prindă şi cu banii luaţi, dar şi cu “musca pe căciulă” , hoardele de funcţionari publici angajaţi în cadrul APIA, nu prea au efectuat controale, nici asupra calităţii producţiei, nici asupra vânzării “din capu’ locului”, ori “direct de la producător”.
Aşa se face că, dacă tot se primesc bani nemunciţi, numărul celor care se pretind a fi agricultori a crescut exponenşial. Asta, în timp ce, în celelalte
sectoare/domenii ale economiei naţionale, firmele nu găsesc forţă de muncă, nici măcar necalificată!
Faptul că funcţionarii APIA încasează, lună de lună, încă aproape jumătate din lefurile “nesimţite” face ca aceştia să susţină acordarea SUBVENŢIILOR, în modul cel puţin nejustificat şi fără condiţionalităţi legate 
de calitate şi cantitatea vândută pe tarabe şi în magazinele din România.
ZECI de aşa-numite “Măsuri”
Pleiada de “Măsuri”, în baza cărora se acordă subvenţii pentru fel de fel de activitate în domeniul agro-industrial, ar putea face dovada că, în fapt, banii se dau pe fantasmagoriile menite a justifica necesitatea subvenţionării agriculturii. O simplă înşiruire a “Măsurilor” i-ar scoate din minţi pe cei mai mulţi dintre patronii firmelor care nu funcţionează în domeniul agro-industrial.
Bunăoară, această Măsură, pe care APIA o subvenţionează “la greu”, chit că fermierii AU VINA LOR în ceea ce priveşte LIPSA IRIGAŢIILOR. Că, aşa cum nici altor firme neagricole nu li se acordă ajutoare pentru a face producţie “în caz de…”, nici agricultorilor nu ar trebui să li se TOT acorde, an după an, chit că ei nu dau semn că vor să se ASOCIEZE, în vederea (re)construirii
SISTEMULUI DE IRIGAŢII, bunăoară!
Despre ce e vorba? Despre faptul că, şi-n acest an, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 21 martie 2025 inclusiv, primește cereri de acordare a unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile.
Această schemă de sprijin financiar se aplică pe întreg teritoriul României și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul creșterii ovinelor/caprinelor pentru pierderile economice ca urmare a fenomenului climatic nefavorabil, seceta pedologică din agricultură manifestată în perioada septembrie 2023 și august 2024.
Subvenţii astronomice. Mulţi bani PUBLICI!
Potrivit informaţiilor oferite marelui public, de către APIA, resursele financiare alocate acestei scheme de sprijin de urgență sunt de 238.795.200 lei (echivalentul sumei de 48.000.000 euro, stabilit la cursul de schimb de 4,9749 lei pentru 1 euro) și se asigură astfel:
– 107.457.840 lei, echivalentul sumei de 21.600.000 euro, finanțare externă nerambursabilă prin Fondul European de Garantare Agricolă;
– 131.337.360 lei, echivalentul sumei de 26.400.000 euro, care se asigură de la bugetul de stat.
Pe motiv că au fost calamitaţi, beneficiarii încasează un aşa-numit “Sprijin financiar de urgență”, care, anul ăsta, este în cuantum de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv de tineret femel ovin/caprin cuprins între 50 capete/exploatație cu cod ANSVSA – 300 capete/beneficiar*.
Solicitanții cu un efectiv mai mare de 300 de capete tineret femel ovin/caprin beneficiază de sprijin financiar de urgență calculat la nivelul a maximum 300 de capete tineret femel ovin/caprin per beneficiar, cu condiția să dețină minim 50 capete de tineret femel ovin sau caprin/fiecare exploatație cu cod ANSVSA.