Alegerile prezidenţiale – retrospectivă şi perspectivă

* În anul de graţie 2014, românii aflaţi în străinătate şi acei talentaţi „postaci” pe reţele de socializare, aşa cum e facebook, au întors în favoarea lui Klaus Iohannis, scorul prec(an)onizat a fi înregistrat în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Până a ne întreba ce va mai fi peste cinci ani, bine-ar fi dacă politicienii ar stabili ce trebuie făcut până în vara lui 2016, cât timp ne mai desparte de alegerile locale…

În dimineaţa zilei de 16 noiembrie, an în care românii au fost iarăşi chemaţi la urne, în localităţile patriei nimic nu prevestea a ne petrece aceste alegeri prezidenţiale, altfel decât ni le-am petrecut pe celelalte şase. Căci, primul tur de scrutin al primelor alegeri prezidenţiale de după ’89 s-a petrecut în 27 septembrie 1992, scrutin la care s-au prezentat 76, 29% dintre românii cu drept de vot. De-atunci, prezenţa la vor a tot scăzut dovadă a lehamitei şi, uneori, a gradului de civilizaţie…Duminică, în ţară, vremea a fost destul de mohorâtă. Dincolo de graniţele ţării, vremea a fost cam la fel. DOAR că vremurile sunt deja altele pentru românii plecaţi „afară”, aceştia nemaifiind cei pe care-i ştia PSD şi clanul lui Ponta. În ţară, pe la ora 7:00, mai toate secţiile de votare au început să se anime. În afară ţării, cele câteva secţii de votare erau deja asaltate de votanţii care se-aşezaseră la coadă, tocmai fiindcă ştiau că în primul tur de scrutin n-au apucat să voteze. La alegerile din 16 noiembrie 2014, fix 18.281.625 de alegători au fost aşteptaţi să-l aleagă pe cel care va fi preşedintele României pentru următorii cinci ani, cel puţin.
În ţară au fost puse la dispoziţia alegătorilor 18.550 secţii de vot. În afara graniţelor ţării, pentru cei vreo 3 milioane de români care formează diaspora au fost amenajate doar 294 de secţii de votare. Oricum am face calculele, tot nefiresc ni se pare raportul, şi tot puţine secţii vom (des)considera c-au fost! În ţară, alegătorii au votat repede şi, cei mai mulţi, cu graba binecunoscută de a scăpa de-o datorie, mai mult sau mai puţin conştientizată ca fiind o datorie de onoare! În afara ţării, în marile oraşe ale Europei, acolo unde s-au adunat cei ce formează diaspora, după câteva ore alegătorilor au început a le tremura şi bărbiile de nervi, nu numai trupurile de frig! Apoi, necruţător, timpul a început a-şi depăna minutele, orele….
Şi cum stăteau la cozile alea lungi ca o zi de post (că tot intraseră creştinii în postul Crăciunului!), alegătorii din diaspora au început a intra pe Internet, să acceseze online posturile de ştiri ale televiziunilor din ţară. Mass-media a fost încă o dată „scanată” cu ochii celor ce-aşteptau să-şi dea votul pentru ţară. Dându-şi seama de jocurile făcute de jurnaliştii obedienţi unuia sau altuia dintre cele două-trei-patru partide aflate în lupta pentru ocuparea celei mai înalte funcţii în stat, electorii aflaţi departe de ţară au întrat pe facebook, pentru ca – măcar! – să se „răcorească”… A FOST MOMENTUL în care, parcă, fiecare şi-a zis în sinea lui: „dublu sau nimic!”. Zarurile au fost aruncate şi, astfel, PSD a început a scădea în sondajele alea, unele atât de samavolnic pregătite pentru a fi „ măsluite”.

 Ialomiţa cea roşie, tot roşie a rămas!
Conform rezultatelor Biroului Electoral Judeţean, din cele 135.432 de voturi valabil exprimate de către ialomiţeni, 61,36% au fost pentru Victor Ponta – candidatul PSD, numai 38,64% reprezentând voturile acordate lui Klaus Iohannis – candidatul ACL. Ca de fiecare dată, în judeţul nostru s-au prezentat la urne mai mult cei din mediul rural, adică în prea multele comune cu satele lor aparţinătoare…
Aşadar, judeţul Ialomiţa rămâne şi pe mai departe un judeţ roşu condus de PSD-işti ce au negru în cerul gurii, de la atâta „rahat” mâncat în cei 25 de ani postdecembrişti. Căci, de 25 de ani, în acest sărac judeţ, PDSR, mai apoi PSD, a tot deţinut Puterea. Liberalii şi democraţii (fiecare sau împreună!) au mai fost şi ei la Putere. Doar că, din moment ce în fruntea CJI a fost PSD-iştii, iar cele mai multe primării au fost şi ele conduse tot de PSD-işti, cei galbeni şi cei portocalii n-au putut decât, cel mult, să se împăuneze. Sau să se dea mari, aşa cum au făcut, de exemplu, Marinică Cazacu, Gigi Petre şi alţii vreo câţiva „băieţi deştepţi”…Despre ei am tot scris şi voi mai scrie, desigur! Azi însă altă traiectorie urmează al meu gând revoltător.
Vă întrebaţi ce a făcut, în această campanie şi, mai ales, între primul şi al doilea tur de scrutin, ACL Ialomiţa? Şi eu am fost curioasă! Din păcate, concluzia desprinsă în urma observării atente a (in)activităţii membrilor şi simpatizanţilor PNL şi PDL este că majoritatea covârşitoare a celor ce se pretind militanţi „au dat rasol”, cum se spune, mizând şi de această dată că „o parte a presei” o să facă gălăgie, eu urmând doar să ia „caimacul” , ca de-atâtea alte ori…
Ca una care nici măcar NU simpatizez vreun partid, tocmai fiindcă ştiu că fără să vreau munca mea a fost şi în folosul ACL, îmi rezerv dreptul de a-l întreba – retoric, desigur! – măcar pe domnul Ioan Martin (cel care este preşedintele PNL Ialomiţa), ce au făcut în campanie hoardele de consilieri locali şi judeţeni? Şi întreb, deoarece ştiu ce mari sunt sumele de bani publici ce se cheltuiesc lunar, de 25 de ani încoace, pentru neruşinata indemnizare a aşa-numiţilor politicieni. Îl întreb numai pe Martin, dat fiindcă eu, una, ştiindu-l cercetat penal pentru mai multe „capete de acuzare”, chiar n-am ce să mai discut cu Marinică Cazacu – preşedintele PD-L şi co-preşedintele ACL Ialomiţa.

Perspectiva e, pe alocuri, penală…

Şi PSD are penalii lui, desigur! Este ştiut că preşedintele CJI, preacinstitul Vasile Silvian Ciupercă a intrat în colimatorul DNA, iar un primar de-al lui deja se află în arest „la domiciliu” şi aşteaptă să fie judecat. Unii se-aşteaptă să fie şi încarcerat. În caz de ceva, atunci ar fi momentul prielnic pentru a scăpa de sub talpa PSD şi de sub bocancii PSD-iştilor. Căci, singura şansă este ca următoarele alegeri (fie ele anticipate!) să înlăture PSD de la conducerea Consiliului Judeţean Ialomiţa. Apoi, firesc, ar urma instalarea unui membru ACL, de preferinţă un membru PNL…
IONICA GHINEA