An de an ziarul Ştirea a relatat (AICI, AICI şi AICI) despre fenomenul de stingere a câmpurilor agricole incendiate prin care înfieram deţinătorii de pământ arabil asupra acestor practici periculoase dar şi mari consumatoare de resurse umane şi materiale prin prisma faptului că Inspectoratele de Situaţii de Urgenţă sunt nevoite să intervină prompt creându-se astfel un prejudiciu imens la nivelul Bugetului de Stat.
Aproape de fiecare dată şefii ISU Ialomiţa ridicau din umeri atunci când îi întrebam despre sancţiunile aplicate celor care foloseau astfel de procedee pentru a pregăti terenurile din Ialomiţa pentru noul sezon agricol, neputând determina cine se face vinovat pentru această practică ce pune în pericol aşezările umane din apropierea câmpurilor agricole. Într-un târziu, Garda Naţională de Mediu structura centrală, APIA şi IGSU, identificând într-un târziu pericolul şi risipa de resurse care consumă fără niciun beneficiu pentru cetăţeni, au semnat un protocol prin care cei care vor incendia câmpurile şi miriştile vor fi excluşi de la plată pe una sau chiar mai multe scheme de sprijin de către APIA.
Agricultorii piromani sunt in vizorul autorităţilor
83 de piromani dau foc câmpurilor din România, în fiecare zi iar fenomenul arderilor de vegetație uscată a atins o amploare fără precedent în ultimii 5 ani. În fiecare zi din 2022, 83 de persoane din România au dat foc unui câmp, pentru a scăpa de vegetație. Fenomenul arderilor ilegale de vegetație și de miriști, din acest an, are cea mai mare amploare din ultimii cinci ani, ajungând la 6.028 de arderi de vegetație uscată în doar două luni și jumătate, conform datelor statistice furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), la solicitarea Gărzii Naționale de Mediu (GNM).
Astfel, în primele 73 de zile ale acestui an, în perioada 1 ianuarie – 14 martie, au fost înregistrate 6.028 de arderi ilegale de vegetație și miriști, de 3,7 ori mai multe decât în perioada similară a anului anterior. De asemenea, potrivit ISU, în intervalul 1-14 martie 2022 s-a constatat o creştere semnificativă a intervenţiilor la arderile necontrolate (1.211 incendii), care au afectat o suprafaţă de aproximativ 4.630 ha de teren, peste 4 ha fond forestier şi 19 ha lizieră. Totodată, au fost situaţii când în urma unor astfel de incendii, din cauza propagării focului sub acţiunea vântului, s-au înregistrat victime omeneşti.
Structurile statului exasperate de tactica pământului pârjolit
„Trebuie să stopăm fenomenul arderilor ilegale de vegetație și miriști. În ciuda interdicției și a controalelor regulate ale Gărzii de Mediu, în anumite regiuni acest fenomen continuă să fie o practică zilnică. Arderile necontrolate nu doar poluează aerul, dar afectează sănătatea umană și au un efect negativ și asupra solului. Astfel am decis majorarea amenzilor contravenționale pentru arderea miriștilor, turbăriilor, litierei pădurii, stufului, tufărișurilor sau vegetației ierboase. Noile amenzi vor fi cuprinse între 7.500 și 15.000 lei pentru persoane fizice, iar pentru persoane juridice amenda va fi între 50.000 și 100.000 lei. Am semnat proiectul ordonanței de urgență si sper ca în cel mai scurt timp posibil să fie adoptat”, a declarat Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna.
Conform situației operative transmise de ISU la nivel naţional, evoluția incendiilor la miriști, resturi vegetale de pe terenurile arabile și la pajiștile permanente, în perioada 2017-2021, a fluctuat între 22 de incendieri/ zi și 46/ zi, după cum urmează:
– Anul 2017 – 10.196 de incendii;
– Anul 2018 – 8.191 de incendii;
– Anul 2019 – 16.769 de incendii;
– Anul 2020 – 11.788 de incendii;
– Anul 2021 – 9.830 de incendii.
„Nivelul atins în acest an de practica incendierii terenurilor este extrem de periculos, iar această iresponsabilitate a dus deja la două pierderi de vieți omenești, în județele Argeș și Buzău și la arsuri grave, în cazul unor persoane din Argeș și Maramureș, doar în primele două luni și jumătate ale acestui an, conform informațiilor transmise de ISU. Facem apel la oameni, să înțeleagă că prin aceste incendieri își pun în pericol viața sau sănătatea proprie și a întregilor comunități din zonă. De cele mai multe ori, cei care recurg la astfel de practici sunt proprietarii sau deținătorii terenurilor respective, oameni de la sate, de multe ori în vârstă și cu venituri modeste, pentru care amenzile în astfel de cazuri sunt imposibil de achitat, iar pierderile pot fi irecuperabile”, avertizează Marioara Artemis Gătej, Comisar General al GNM.
În prezent, nerespectarea obligaţiei proprietarilor şi deţinătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă intră sub incidența OUG 195/2005 privind protecția mediului și se sancționează cu amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei, pentru persoane fizice și între 25.000 și 50.000 de lei, pentru persoane juridice.