Subvenţii, facilităţi, ajutoare, reduceri…

* Toate pentru agricultori, cei mai mulţi dintre ei, evazionişti sadea !

Întrebare (im)pertinentă: Mâncarea-i românească şi, pe cale de consecinţă, e mai ieftină ca aia venită din străinătate? Răspuns corect:  Nu! Şi-atunci, de ce-ar primit agricultorii români subvenţii la fel de mari ca ale celor din străinătate? Mai ales că nici salariile cumpărătorilor români nu-s tot la fel de mari ca ale celor străini!    Preţul energiei electrice pentru irigaţii va scădea cu 30% anul viitor, după ce Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) a devenit furnizor de electricitate, a declarat, miercuri, Valentin Apostol, director în Ministerul Agriculturii, în cadrul unei conferinţe pe tema reindustrializării României. De parcă nu era de-ajuns că, după ce primesc subvenţii al căror cuantum înseamnă ceva dacă deţii în proprietate (chiar şi în arendă!) întinse suprafeţe de teren cultivat, de pe care scoţi producţii record pe care le vinzi practicând evaziunea fiscală, în dauna bugetului de stat de la care, apoi, ai pretenţia să-şi acorde facilităţi, subvenţii şi tot felul de alte ajutoare. „Problema energiei este una complicată, astfel că, vara trecută, prin Ordonanţa de Urgenţă 79/2013, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare a primit posibilitatea de a deveni furnizor de energie electrică. Prin urmare, va cumpăra energia direct de la producător şi o va furniza către organizaţiile de irigaţii. Astfel, preţul unui MWh va scădea cu 30%, iar mia de metri cub se va ieftini şi ea cu o valoare destul de mare”, a explicat reprezentantul Ministerului Agriculturii. El a adăugat că, din cauza formalităţilor, nu s-a putut folosi această posibilitate în 2013. „Dar o vom utiliza la începutul campaniei de irigaţii din 2014”, a completat Apostol.
La finele lunii noiembrie, în cadrul Forumului Economic China-Europa Centrală şi de Est, organizat la Bucureşti, Daniel Botănoiu, secretar de stat din Ministerul Agriculturii, a afirmat că România are nevoie de investiţii de un miliard de euro pentru amenajarea şi îmbunătăţirea infrastructurii principale pentru irigaţii şi de 2,4 miliarde de euro pentru construirea Canalului Siret – Bărăgan şi aducerea apei către ferme. „Numai pentru amenajarea şi îmbunătăţirea infrastructurii principale pentru irigaţii avem nevoie de investiţii de un miliard de euro, iar pentru construirea Canalului Siret – Bărăgan şi pentru aducerea apei către ferme şi plante avem nevoie de investiţii suplimentare de 2,4 miliarde de euro. Sistemul de îmbunătăţiri funciare din România are nevoie de investiţii, însă oferă şi numeroase oportunităţi”, a precizat Botănoiu, în faţa reprezentanţilor chinezi, care şi-au arătat interesul de a investi în acest domeniu.
Potrivit Agerpres, acesta a subliniat că, în acest sector, intenţiile Ministerului Agriculturii şi ale Guvernului sunt de a avea captări suplimentare de apă. „Sunt momente, în special primăvara, în care apa este în cantităţi destul de mari, urmate de perioade de secetă, când avem nevoie de apă la plante, dar şi de o creştere a capacităţii de stocare şi a capacităţii agriculturii de a utiliza această apă. Lucrăm la un nou mod de a gândi şi de a aduce tehnologia în sistemele de irigaţii, astfel încât să diminuăm costurile cu apa pentru irigaţii, în care numai energia electrică reprezintă 85%. Intenţiile Ministerului Agriculturii şi ale Guvernului sunt de a avea captări suplimentare de apă”, a explicat Botănoiu.
Potrivit secretarul de stat, în 2013 există o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de trei milioane de hectare, din care o suprafaţă viabilă economic de 1,5 milioane hectare şi o suprafaţă profesională de numai 800.000 de hectare. Anul acesta s-au încheiat contracte de irigat pe o suprafaţă de 400.000 de hectare, din care 336.000 de hectare au fost realizate cu organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii.