Potor vrea să administreze (şi) cele 35 MILIOANE de EURO pentru SALUBRITATE

Ştiţi că Potor deţine funcţia ce poartă denumirea de „administrator public al judeţului”. O funcţie născocită, nu cu mulţi ani în urmă, cel mai probabil din cauză că s-au dovedit a fi prea puţine funcţiile înalte pentru toţi „oamenii de nădejde” ai Partidului. Altfel, ce rost ar fi avut ca Primăriile şi, desigur, CJI să aibă „administrator”, câtă vreme sunt funcţii de viceprimar/vicepreşedinte, şi sumedenie de Şefi de Direcţii/Departamente/Servicii/ Compartimente/Birouri, hoarde de „specialişti” care mai de care mai nepricepuţi, fapt confirmat de neruşinata externalizare a multora dintre lucrări, mai ales, privind întocmirea documentaţiilor necesare oricărui investiţii.         

Tot citind maldăre de hârtii „depuse la dosarul cauzei” în ceea ce priveşte cheltuirea banilor aflaţi la îndemâna domnului Potor, am văzut că lucră(tu)rile în ceea ce priveşte implementarea PJGD au intrat în faza alocării banilor.  Contactat telefonic pentru a obţine lămuriri vizând stadiul în care se aplică prevederile Planului de Gestionare a Deşeurilor (PJGD), administratorul Alexandru Potor ne-a declarat că „Planul fost finalizat pe un Contract care a fost încheiat în 2019, înainte să vină actuala conducere a instituţiei. Documentele respective au fost predate, dacă nu mă înşel, către autoritate, pe parcursul anului 2019 – 2020. Undeva în aprilie 2021, documentele au primit VIZA finală din partea Autorităţii Publice pentru Mediu (…)

Întrebându-l dacă, anul acesta, se vor cheltui acele zeci de miliarde pentru ceea ce, îndeobşte, se numeşte „documentaţia tehnică” (SF, PT, etc), bani vizibil trecuţi în Lista de Achiziţii a CJI, la poziţia 19, respectiv la poziţia 20, domnul Alexandru Potor a „sărit ca ars” zicând: „Este exclus lucrul acesta. Este exclus! Deci, ideea a fost în felul următor: Toată suma care este prevăzută pentru a face Măsurile care sunt prevăzute în Planul de Gestionare a Deşeurilor, este de 35 de MILIOANE de EURO. Dacă vă uitaţi în PJGD o să vedeţi că asta este suma. În mod practic, sumele legate de consultanţă se cifrează undeva între 3 – 7%  din total valoare. În mod formal, se cuprinde în Buget, pentru a realiza Planurile pentru aceste obiective. Sumele astea ar trebui să fie finanţate prin intermediul POIM.

Deci, nu sunt bani pe care-i dă Consiliul Judeţean. Este obligatoriu, la nivelul Consiliului Judeţean, ca în cazul în care va primi finanţare (DACĂ va primi finanţare, ca să fie foarte clar!) să-şi prevadă aceste capitole bugetare! Nu înseamnă, în schimb, că el se-apucă Consiliul Judeţean să cheltuiască 40 de MILIARDE de lei, pentru asemenea chestiuni (n.red. documentaţii). Deci, ca să fiu foarte precis: Nu dă Consiliul Judeţean, din Bugetul local, nici un ban. În cazul în care primeşte finanţare, el trebuie să aibă prevăzute aceste capitole bugetare. Exact ca şi în cazul creditelor de angajament. De ce vorbim de aceste sume.

Pentru că la cei 35 de milioane de euro, cât înseamnă toate aceste instalaţii (care sunt prevăzute în PJGD, nu sunt scoase din burtă de Consiliul Judeţean) dacă luaţi în calcul între 3 – 7% costuri de inginerie, de proiectare, de toate documentele astea necesare ca să poată să obţină finanţarea aceea de 35 de milioane de euro) ar trebui să ajungem la suma asta de-acolo, de mai puţin de un milion de euro. Dacă mergi pe variata minimă, de 3%. (…)”

Ca o primă CONCLUZIE. Din răspuns, sper că aţi reţinut că Potor nu a zis că hârtiile alea reprezentând „documentaţia” aia, nu vor fi plătite cu alea vreo 40 de MILIARDE lei vechi, ci a zis doar că nu dă Consiliul Judeţean nici un ban. Prin deducţie logică, rezultă că banii vor fi daţi din Fondurile care vor fi primite de la UE.    

Să recapitulăm ce ştim că (nu) avem

Există 5 etape de tratare a gunoiului. Prima este cea de colectare. Ceea ce face acum Polaris. Există a doua, a treia fază care înseamnă preluare, selectare şi separare a gunoiului care vine brut din maşinile care colectează. Gunoiul din cea de-a treia etapă, se împarte în fracţii: cam 40% reprezintă gunoi care poate fi utilizat pentru cogenerare, în fabrici de ciment, orice altceva, undeva la vreo 25% este gunoi principal, adică cel care miroase rău, biologic, vreo 15% reprezintă deşeurile care sunt reciclabile, iar diferenţa, de vreo 7 – 8 % sunt deşeurile care trebuie duse direct la Groapa de Gunoi. (…)

Pentru toate aceste „fracţii” există soluţia de „tratare”. Ce este partea de cogenerare, se trimite la Medgidia, la ars…Ce este sticlă, carton, plastic, etc, se trimute către firmele de reciclare. „Fracţia umedă”, aceea care este periculoasă biologic, trebuie trecută printr-o instalaţie care se numeşte „Staţia de Tratare mecano-biologică”. În acea instalaţie se produce, prin procedeele binecunoscute, şi rezultă gaz metan, biogaz, energie electrică. La acest rezultat se adaugă un produs anorganic, inert, care se duce către groapa de gunoi.

Ultima fază este cea de depozitare…În judeţul Ialomiţa lipsesc fazele 3 şi 4. Adică, faza de selectare şi faza a patra care este acest de Tratare Mecano-Biologică (…) Numai că Uniunea Europeană se cam opune în momentul de faţă, ca România să mai facă alte gropi de gunoi …. Deşi noi avem problema cu SC VIVANI, cei care au redactat documentaţia despre care vorbiţi, au zis că nu avem nevoie de o altă groapă de gunoi, deoarece avem una conformă, cea a Vivani. Doar că CJI nu lasă să se înţeleagă că ar vrea să se înţeleagă cu Vivani.

Cică, din cauză că a firma care deţine, la marginea oraşului, pe drumul ce duce către Staţiunea Amara, acel controversat Depozit, a crescut preţul „într-un mod barbar”, anul acesta ajungând până la 320 de lei per tona de deşeuri. Sigur că, în documentaţie s-a prevăzut că, în cazul în care Consiliul Judeţean nu ajunge la o înţelegere cu firma care deţine Depozitul (care, în opinia lui Potor, nici măcar nu este „conform”, astfel încălcând regulile ANRSC), Consiliul Judeţean va trebui să-şi facă ALT depozit.

Care-i schepsisul/chichirezul/şpilul…

Carevasăzică, totalul investiţiilor (faza 1,2,3,4) reprezintă undeva în jur de 35 de MILIOANE de euro. Un milion înseamnă 45 de MILIARDE lei vechi. Înmulţiţi cu 35 şi veţi obţine suma ameţitoare din care, totuşi, NU se va face şi Depozitul!

Prin târg, oamenii vorbesc că, la fel ca şi în cazul AFACERII „Urban – Operator judeţean”, domnul Potor şi „băieţii deştepţi” (care roiesc în jurul lui, ori îi „dau Ordine”) au „clocit” o stratagemă/strategie prin care, la o adică, firma Vivani să fie „recompensată la masa verde”.

Că şi-aşa nu mai face faţă cerinţelor de funcţionare, fapt ce face ca afacerea să fi intrat deja în declin economico-financiar.

Deocamdată, nu ne-apucăm să ridicăm „vălul” de pe „faţa hâdă” a afacerii ce se va dovedi extrem de profitabilă pentru toţi „actorii” scenariului finanţat de Coana Europa. Aşteptăm să vedem avanpremiera filmului „Drumul banilor”, în regia „maestrului” Alexandru Potor. 

IONICA GHINEA