Piscul Crăsani – un sit arheologic deval(or)izat pentru consolidarea unui pod…

* Lucră(tu)rile unei firme din Ploieşti au lăsat descoperite relicve, astfel punând în pericol această parte a patrimoniului istoric al acestor meleaguri…

Pentru că se confruntă cu o situaţie inedită, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Ialomiţa a organizat o întâlnire cu jurnaliştii.  În cadrul conferinţei de presă, Jan Cheptea – consilier superior în cadrul acestei instituţii – a declarat jurnaliştilor : „ Un fapt grav care a avut loc pe teritoriul judeţului Ialomiţa, în comuna Balaciu, satul Crăsanii de Jos. S-a intervenit asupra sitului arheologic Piscul Crăsani, care este unul din cele mai vechi situri (…) Arheologul Muzeului Judeţean, Ion Cernău, a colindat tot perimetrul acestui sit şi a observat în latura Nord – Vestică a sitului intervenţia prin excavaţie mecanică. Este vorba de o lungime (care a fost determinată ulterior prin cercetări criminalistice) de aproximativ 70 metri, pe o adâncime având cea mai mare rază a arcului de cerc, o lungime de 19 metri şi o înălţime de 20 metri. Este vorba de zeci de mii de tone de pământ. S-a excavat cu un excavator de calibru mare, iar pământul a fost întrebuinţat la consolidarea Podului peste râul Ialomiţa, care face legătura între Balaciu şi Crăsani şi, mai departe, pe drumul dintre Raşi şi Lehliu. Această consolidare, pe ambele părţi, pe o lungime de 30-40 de metri. Din spusele cetăţenilor, localnici în zonă, săpăturile s-au făcut într-o perioadă foarte scurtă. Adică, între 1 – 7 iulie 2015. În şapte zile s-a săpat această mare cantitate de pământ. Firma care a executat aceste săpături este din Ploieşti. (…) Nu cunoaştem dacă au fost sau nu obţinute aprobări pentru excavare, întrucât acest fapt a devenit obiectul unui dosar penal aflat sub directa cercetare a prim-procurorului al Tribunalului Ialomiţa. Primăria aruncă vina pe constructor, constructorul aruncă, probabil, vina pe primărie. Noi nu ştim. Nu avem date exacte (…) Împreună cu domnul Matei, Poliţia, Procuratura, doi topografi de la Oficiu pentru Cadastru am făcut o deplasare la Crăsani şi au cercetat şi am fotografiat ceea ce s-a întâmplat acolo. Şi vrem să tragem un semnal de alarmă şi pentru ceilalţi proprietari de situri arheologice să nu mai intervină fără nici un fel de Aviz, deasupra acestor monumente (…) Zona de acolo nu a fost cercetată, însă cu ocazia cercetărilor criminalistice s-au descoperit fragmente – mai mici, mai mari – din ceramică getică şi chiar, la un moment dat, arheologul în cauză, cel care a şi lucrat la săpături pe perioada verii, pe Piscul Crăsani, a descoperit un mare fragment dintr-o oală de ceramică care, ulterior, a urmat să o scoată dintr-un bulgăre mare de pământ… ”
Din răspunsurile oferite de Jan Cheptea am înţeles că onor conducerea primăriei Balaciu ştia despre situl arheologic, căci toate autorităţile au fost atenţionate prin adrese ale Direcţiei de Culte şi Patrimoniu. Başca, a fost realizat şi un Ghid al monumentelor istorice din Ialomiţa, atât în format scris, cât şi în format electronic, iar primăriilor li s-a înmânat chiar şi Harta monumentelor istorice. „În mod expres, primarul comunei Balaciu nu avea cum să nu ştie de acest sit întrucât acest sit este şi inscripăţionat conform Normelor internaţionale. Şi în afară de aceasta, de 5 (cinci) ani de zile, muzeografii din Ialomiţa care efectuează lucrări de săpături arheologice autorizată în acest sit se prezintă, în fiecare an, la primărie pentru a anunţa şi a arăta adeverinţa, autorizarea pentru săpătură în sit. Plus că în fiecare an aceştia merg la Primărie pentru a semna pontajul şi a semna Ordinele de deplasare. Deci, nu putem spune că primăria nu avea ştiinţă de existenţa acestui sit.” A mai ţinut să precizeze Jan Cheptea.
Nu ştim şi nici nu ne mai interesează din ce motiv am fost invitaţi şi noi, cei care timp de 14 ani am fost scoşi din lista jurnaliştilor dezirabili. Ştim însă că primăria Balaciu este proprietarul terenului de pe care s-au excavat atâtea tone de pământ galben, taman bun de folosit la lucrările alea de…consolidare a podului. Lucrarea de consolidare a podului este opera primarului cuprinsă în Lista de investiţii. Şi fiindcă deontologia profesională ne obligă la imparţialitate, mai cu seamă fiindcă nici nu avem de ce ţine partea Direcţiei pentru Culte şi Patrimoniu, am încercat a obţine şi punctul de vedere al primarului care este Mihu Cornel. Intuind, probabil, de ce-l căutăm, domnia-sa a tot respins apelurile telefonice, încât am hotărât că n-are rost să ne pierdem timpul cu ’mnealui. Vom urmări, desigur, traiectoria dosarului şi, cu siguranţă, vom reveni asupra subiectului.
(I.G.)