Pădurile Ialomiței s-au pierdut în văzduhul unei firme radiate

Distribuie articolul:

 

În ultimii ani, a reprezentat un adevărat biznis să intri în relații comerciale cu Direcția Silvică Slobozia. Ușa n-a fost deschisă pentru oricine, ci doar pentru o mînă de firme „agreate“ de conducerea instituției pusă să administreze pădurile statului din județul nostru. Fie că vorbim despre masa lemnoasă pe picior, fasonată ori despre prestațiile silvice, drumurile a două firme, una din Săveni și alta din Lehliu, județul Călărași, s-au întrepătruns invariabil cu domeniul silvic al statului în Ialomița. Pe fir, în ultima vreme, a mai intrat și o altă societate, care ar aparține tocmai familiei actualului șef al Ocolului Silvic Slobozia, ing. Bogdan Nicolae. Despre „încrengăturile“ din pădurile noastre, în cele ce urmează.

    Stanciu&Comp „își schimbă părul“, dar „năravul“ ba

Ziarul ȘTIREA a declanșat o amplă investigație pentru a vedea modul în care sînt administrate bunurile statului și, ne-am oprit, de această dată asupra pădurilor, atîtea cîte încă mai sînt, prin județul Ialomița. Majoritatea lemnului este proprietatea statului și se află sub directa supraveghere și administrare a Direcției Silvice Ialomița, care se ocupă de protejarea pădurilor și întreținerea acestora. Sau cel puțin așa ar trebui, pentru că nouă ne ridică mari semne de întrebare modul în care în ultimii 5 ani s-au derulat acțiunile statului, prin Direcţia Silvică Ialomița. Mai întîi, trebuie să facem cîteva precizări de ordin tehnic, pentru a putea înțelege dumneavoastră mai bine dezvăluirile noastre. Consultînd dicționarul silvic, am putut afla că masa lemnoasă pe picior este reprezentată de recoltările anuale din fondul forestier, masa lemnoasă fasonată este cea prelucrată în diverse sortimente destinate industriei și, în plus, prestațiile silvice se referă la operațiuni de îngrijire a pădurilor. Acestea fiind zise, să intrăm în detalii, unde firma Stanciu&Comp SRL Săveni stă cît se poate de bine. Aparținînd unui anume domn Constantin Stanciu, supranumit „guru“ al pădurilor din zona de est a județului, societatea a intrat în relații contractuale cu Direcția Silvică încă din cele mai vechi timpuri. Noi ne-am oprit atenția asupra ultimilor cinci ani, cînd Stanciu&Comp a cumpărat aproape 50 de mii de metri cubi de masă lemnoasă pe picior de la DS Ialomița, cea mai mare cantitate vîndută unui antreprenor silvic. Prețurile n-au depășit niciodată 100 lei pe metrul cub, în condițiile în care pe piața liberă, indiferent de specie, prețul unui metru cub „sărea“ lejer de 200 lei. În acest condiții, Stanciu&Comp a plătit Direcției Silvice peste 3 milioane de lei, dar potrivit bilanțurilor de la Ministerul de Finanțe, cifra de afaceri a companiei a fost de 14 milioane lei în ultimii cinci ani. E drept, cînd a lucrat cel mai mult cu DS Ialomița, în 2009, bilanțul firmei lui Constantin Stanciu lipsește din evidența Ministerului de Finanțe. Și la capitolul masă lemnoasă fasonată tot Stanciu&Comp a lucrat cel mai bine cu Direcția Silvică, aproape 7 mii de metri cubi luînd calea societății din Săveni, pentru care statul a încasat vreo 800 mii lei. Și în acest caz prețurile sînt de tot rîsul, rareori prețul pe metrul cub depășind suma de 100 lei, cînd în realitate, spun specialiștii, el era și de trei ori mai mare. Dar asta nu e tot, pentru că Stanciu&Comp nu doar plătea Direcției Silvice, ci și încasa pentru prestațiile silvice destinate lemnului pe care aceeași societate îl și cumpăra. În medie, peste 100 mii lei anual au reprezentat „lucrăturile“ silvice ale firmei lui Stanciu pentru Direcția Silvică. Iar ca situația să fie completă, în 27 decembrie 2012, firma a fost radiată și Stanciu a mutat afacerile pe firma Rapid Intermed, pe care într-un singur an a achiziționat aproape jumătate din cantitatea de lemn luată pe Stanciu&Comp în ultimii cinci ani. Ce credeți? Nici acum prețul n-a fost mai mare de 120 lei pe metrul cub, în total fiind plătiți Direcției, pe acte, peste 2,2 milioane lei. Totuși, suspect, bilanțurile de la Ministerul de Finanțe abia dacă însumează în ultimii cinci ani o cifră de afaceri de 200 mii lei pentru Rapid Intermed! Dar asta-i o temă de lucru pentru băieții de la Gardă și Poliția Economică, pentru că ITRSV-ul, organismul de control al Ministerului Pădurilor, e clar că doarme.

 Barbu Com, „frate“ cu codrul ialomițean

Lucrurile n-au stat altfel în ceea ce privește activitatea unei alte firme care lucrează de ani buni cu Direcția Silvică Ialomița. Barbu Com Lehliu, aparținînd unui anume domn Marian Barbu, un alt „fiu al pădurii“ după cum este alintat de apropiați, un fel de „Robin Hood“ în variantă modernă am spune noi, a cumpărat masiv lemn din patrimoniul statului. Aproape 20 mii de metri cubi de masă lemnoasă pe picior, la prețul total de peste 3,1 milioane lei (observați diferențele?), aproximativ 6 mii metri cubi de masă lemnoasă pe picior, pentru care a plătit peste un milion de lei (din nou diferențe comparativ cu Stanciu&Comp) și a prestat de „numai“ aproape 100 mii lei lucrări silvice pentru Direcție. E drept, comparativ cu Stanciu, care era „prieten“ cu ramul ialomițean, călărășeanul Barbu pare că a plătit un preț aproape de realitate pentru lemnul exploatat masiv în zona de vest a județului. Tocmai zona unde scandalurile s-au ținut lanț în ultimii ani în ceea ce privește pădurea Groasa, dar și alte cantoane de unde s-au evaporat zeci de mii de metri cubi și unde numai un amărît de pădurar a plătit 400 mii lei despăgubiri. La fel ca și în cazul Stanciu&Comp sau Rapid Intermed, evidențele Ministerului de Finanțe reliefează că bilanțul pe 2009 la Barbu Com nu figurează prin contabilitate, în timp ce, însumată, cifra de afaceri a companiei din Lehliu abia dacă atinge 4,3 milioane lei în ultimii 5 ani! Pe de altă parte, nu trebuie să trecem cu vederea un alt nume greu din peisajul mirific al pădurilor ialomițene, Agilrom Bordușani, firma unui consilier local din comună, Ilarion Scolnicu, care este și președintele comunității rușilor lipoveni din localitate. Într-un singur an, hai maxim doi, aproape 900 mii lei au ajuns în conturile societății din Bordușani pentru prestații silvice de care noi nu avem habar.

 Emirad, societate „favorizată“ la licitații

În finalul articolului nostru, nu putem să nu facem vorbire despre societatea Emirad SRL Urziceni, care aparține lui Emil Nicolae, despre care se spune că ar fi ruda fostului șef al Ocolului Silvic Urziceni, Bogdan Nicolae. Firma a cumpărat masă lemnoasă pe picior de vreo 610 mii lei și a prestat de vreo 25 mii lei lucrări de amenajări silvice pentru Direcție. Un raport al Regiei Naționale a Pădurilor scoate însă în evidență faptul că, deși înregistra datori către Direcția Silvică, Emirad a fost acceptată în continuare la licitații deși legea ar interzice acest lucru. Datoriile Emirad, patronată de Emil Nicolae, erau tocmai către Ocolul Silvic Urziceni, unde șef era domnul Bogdan Nicolae, transferat ulterior la conducerea Ocolului Silvic Slobozia după avansarea la șefia Direcției Silvice a ing. Sorin Checiu. Pentru cultura dumneavoastră generală, pe site-ul www.ziarulstirea.ro găsiți raportul Regiei Naționale a Pădurilor și vă puteți convinge singuri de „matrapazlîcurile“ în care au fost implicate firmele Stanciu&Comp, Barbu Com și Emirad. Vom reveni.

 George ŞEITAN


Distribuie articolul:

6 thoughts on “Pădurile Ialomiței s-au pierdut în văzduhul unei firme radiate

  1. Despre toate matrapazlâcurile cu lemnul codrilor Ialomiţei, ba chiar cu păduri cu tot, poate ştie câte ceva pădurarul-şef, nimeni altul decât marele deputatderahat,pedelistu’ Gheorghe Tinel, căruia nu-i ştie nimeni numele şi prenumele, confundându-se. Nu el s-a ocupat, în ultimii ani, de nenorocirile silvice de pe plaiuri ialomiţene?! Dacă a ajuns acest maimuţoi televizat să impună până şi inspectorul general la „Învăţământ”… cel fost, se’nţelege. Cei de azi nu fac altceva decât să asigure continuitatea nemerniciilor de toate felurile, întrecând orice măsură. Daţi-i înainte, tovarăşi social-democraţi, până la victoria finală împotriva celor pe care i-aţi umilit şi continuaţi să-i umiliţi, după ce v-aţi văzut sacii’n căruţă. Dracu’, cine credeţi că vă va mai alege?! Nu mizaţi prea mult pe nestatornicia electoratului! S-ar putea să vă coste!

  2. Stanciu Constantin, intre prieteni, Marinel, are la activ o vacanta petrecuta in spatele garii din Slobozia.El e un parnaias de duzina cu care face afaceri ion tatoi de multa vreme.Celalalt, Barbu Marian, zis „gat de vioara” nu este altcineva decat omul de la inaintare al senatorului Barbu de Calarasi.Acestia fac dezastre in padurile in care cumpara parchete silvice, de la braconaj pana la depasirea limitelor legale ale exploatatiilor.Nimeni nu sufla in fata lor de la Tatoi la Ganceruc sau Badea Marinescu, seful ITRSV.Dar poate vor imparti cu totii vreo celula.Din afacerile lor as enumera si http://jurnalul.ro/special-jurnalul/padurea-evaporata-99652.html sau http://www.agentia.org/anchete/maestrul-vanatorilor-lui-ceausescu-taie-si-spanzura-in-padurile-ialomitei-1538.html (interesante sunt comentariile)

  3. Am impresia ca uitati ceva. Fiecare partida de masa lemnoasa data spre exploatare este scoasa la licitatie, avand un pret minim pe mc de pornire, stabilit de Regia Nationala a Padurilor.Ofertele se fac in plic inchis si in ziua stabilita se deschid plicurile in prezenta tuturor ofertantilor, fiind declarat castigator cel care a oferit cel mai mare pret.
    Nu iau apararea nimanui, nu sunt din Ialomita, dar afirmatia ca pretul de 100 lei pe mc este suspect pentru ca pe piata libera sare de 200 este tendentioasa. Lemnul pe picior mai trebuie si doborat, fasonat, scos la drum auto, activitati care ridica pretul. Celelalte aspecte legate de primirea la licitatie a unor ofertanti cu datorii imbraca aspect penal si cineva trebuie sa raspunda pentru asta.

  4. pretul de pornire la licitatie pt 1 metru cub de lemn se stabileste la propunerea sefului ocolului de pe raza caruia se exploateaza partida.costel nu stie sau minte.

  5. Se practica ingineria ca pt anumite partizi sa se stabileasca un pret de pornire mare pt 1 metru cub si sa nu prezinte interes la licitatie pt niciun agent.Dupa care urmeaza faza de negociere unde directia silvica poate scadea pretul pana la o anumita limita.In general partizile cu dedicatie pt anumiti agenti sunt scoase initial la pret mare pt a evita riscul de a fi adjudecate necontrolat de vreun agent surpriza.In final dupa negociere , ele ajung la agentul caruia i-au fost promise.Aceste partizi sunt subevaluate scriptic in comparatie cu realitatea. Adica in urma exploatarii rezulta un volum mai mare decat cel achitat de societatea contractanta catre rnp.Daca nu intelegeti aspectele intrebati-l pe dl deputat Tinel pentru ca la un moment dat a reclamat in Parlament aceste practici iar upa aceea l-a sustinut pe Ganceruc director silvic care a continuat aceste practici la nivel industrial.Pt conformitate(cu mentiunea ca cel reclamat este tocmai fiul celui pe care urma sa-l sustina politic la conducerea directiei silvice. De ce oare?):http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6824&idm=1,07&sir=&sep=and&idv=5361&idl=1&nav=%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.cautare%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5361%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=12-12-2012%26ord=0%26pag=20%26idl=1%22%3EInterogare%3C/a%3E%20%26gt%20%3Ca%20href=%22/pls/steno/steno.lista%3Fcam=%26com=0%26leg=2008%26topic1=1%26topic2=0%26topic3=0%26topic4=0%26topic5=0%26nrp=%26anp=%26idv=5361%26sir=%26sep=and%26ts=0%26dat1=15-12-2008%26dat2=12-12-2012%26ord=0%26pag=20%26idl=1%26pags=1%22%3ERezultate%3C/a%3E

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.