Femeile nu doar de 8 Martie

În fiecare an, celebrând Ziua Internațională a Femeii ne îndreptăm atenția către acest important segment al societății. Între corectitudinea politică și exemplul tuturor acelor femei care au reușit să se afirme pe cont propriu, constatăm însă că rămâne în continuare o mare zonă neacoperită. România se mândrește cu egalitatea de șanse între femei și bărbați ca fiind una dintre valorile ei fundamentale. Dar cât de mult se potrivesc  valorile cu realitatea? Parlamentul European a dedicat anul acesta Ziua internațională a femeii, modului în care criza afectează femeile, constatând că menținerea femeilor înafara luării deciziilor, nu face rău doar economiei, cât societății în întregul său. Deși o participare a femeilor pare să țină de bunul simț, realitatea ne dovedește că suntem încă departe de acest deziderat.  Iar România rămâne în continuare unul dintre statele care marchează o mare rămânere în urma la acest capitol în comparație cu celelalte state europene. La o privire rapidă asupra stării actuale a participării femeilor în afaceri și politică în Europa se remarcă  o mare varietate între state la acești indicatori. În politică, doar 23,2% dintre parlamentarii statelor Europene sunt femei, cu o situație deosebită  în țările nordice unde femeile reprezintă peste 42% dintre parlamentari (Suedia are 44,7%), la polul opus fiind Malta, cu 8,7%. Parlamentul European în sine înregistrează o cifră ușor îmbunătățită față de media parlamentelor naționale, cu 35% femei. România nu reușește de peste 20 de ani, să depășească un umil 12% la acest capitol. De-a lungul celor șase legislaturi din perioada postdecembrista, numărul femeilor care au deținut un mandat de parlamentar a cunoscut o creștere extrem de lentă, de la 24, respectiv 4,9% (1990-1992) la 68, respectiv 11,5% în actualul Parlament. Lucrurile nu stau mult mai bine în domeniul afacerilor, dat fiind că femeile ocupa doar 10% din posturile de top management si câștiga cu 25% mai puțin decat bărbații indiferent de funcția ocupată. Mecanisme concepute după modelul cotelor de participare (recent puse în discuția PE) ca instrumente de reconciliere ale intereselor societății, luând în considerare modelul țărilor scandinave, dar și cel al echilibrului de gen (gender balance) sunt percepute de Verzii Europeni din a căror familie face parte și Partidul Verde, ca pași importanți și necesari în vederea punerii în valoare a capacităților tuturor membrilor societății. Avem exemple că femeile pot să performeze în poziții deținute tradițional de bărbați, dar în România rămâne evident, că pentru a ajunge să ocupe asemenea poziții femeile trebuie să depună un efort  mai mare decât omologii lor de sex masculin. Ceea ce  înseamnă că terenul de joc nu este adecvat în prezent pentru a da o șansă reală ambelor genuri, iar anumite măsuri corective pot să faciliteze acest proces. Structura actuală a instituțiilor noastre este evident discriminatorie. Ele nu discriminează în termeni de legi instituționalizate, ci de anihilare simbolică. Oricine poate observa neconcordanțele existente  între numărul de absolvenți de sex feminin, gradul lor de pregătire, și reprezentarea lor reală în structura locurilor de muncă la nivel de conducere. Reprezentarea femeilor în cadrul structurilor actuale de luare a deciziilor, sugerează o serie de motive posibile, cu implicații negative. In primul rând, există mentalitatea potrivit căreia că femeile nu sunt suficient de capabile pentru a ocupa pozițiile de decizie care în mod tradițional sunt deținute de sexul masculin, ceea ce este un semn îngrozitor al sexismului și a ignoranței. Starea actuală reprezintă chiar dovada că femeile au fost sistematic, prin norme acceptate social, restricționată sau descurajate de la anumite locuri de muncă. Prin urmare, o legislație care urmărește să restabilească echilibrul în societate, nu va servi doar pentru a elimina barierele existente, dar va încuraja mai multe femei să aplice pentru locuri de muncă cu o înalta calificare, la nivelurile de conducere rezervate în mod tradițional sexului masculin. Ceea ce va genera beneficii  societății prin creșterea încrederii în cei plasați în funcțiile de conducere, căci lărgind baza acestei selecții, mai multe persoane care dețin o asemenea înaltă calificare vor ajunge în aceste structuri, cu efecte pozitive asupra economiei și a societății în general.

Georgeta Ionescu

Prim-Vicepreședinte Partidul Verde