* Specialiştii în gastroenterologie şi hepatologie susţin că este necesară realizarea unei strategii naţionale pentru depistarea şi tratamentul hepatitelor de tip B şi C.
Potrivit medicilor, schimbările dese de miniştri de resort sunt cauza lipsei de continuitate în politicile de sănătate.
Preşedintele Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, prof. dr. Ioan Sporea, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că în România sunt înregistraţi 600.000 de români cu hepatită tip C şi aproape un milion infectaţi cu virusul hepatitei B. Potrivit medicului, în ultima perioadă, au fost descoperite şi se folosesc molecule noi care asigură pentru virsul hepatitei C un tratament curabil, iar pentru virusul hepatitei B, un tratament care poate să ţină această boală sub control.
Potrivit AGERPRES, numărul celor infestaţi cu hepatită B şi C este în realitate mai mare faţă de numărul celor care ştiu că au această afecţiune. „Din păcate, nu există o strategie naţională de depistare şi tratament. Schimbările de miniştri fac să nu existe o continuitate. Fiecare ministru care vine gândeşte altceva”, a susţinut prof. doctor Ioan Sporea.
La rândul său, conferenţiar doctor Liana Gheorghe, şef Secţia III a Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni, a arătat că România este ţara cu cea mai mare prevalenţă a hepatitelor virale B şi C. „Suntem întârziaţi cu trei ani faţă de standardele europene. În prezent, discutăm despre nişte terapii pe care Europa nu şi le mai doreşte şi la care a renunţat”, a afirmat medicul.
Ea a subliniat şi necesitatea realizării unei strategii pe termen lung în beneficiul pacienţilor în ceea ce priveşte hepatitele B şi C, strategie însă care să nu fie afectată de schimbările de miniştri sau secretari de stat. „Să nu mai existe oprelişti de natură politică. Decizia este una politică”, a declarat Liana Gheorghe.
Prezent la conferinţă, profesorul doctor Oliviu Pascu, preşedintele Comisiei de Gastroenterologie şi Hepatologie din cadrul ministerului Sănătăţii, şi-a manifestat speranţa ca România să treacă direct în viitoarea listă de medicamente compensate şi gratuite medicamente de generaţia a II-a pentru hepatitele B şi C. „Sper că vom trece direct la medicamente mai bune, care au o eficienţă de aproape sută la sută, şi nu doar de aproximativ 60% şi care au un răspuns mult mai rapid. De ce să trecem la tratamente la care Europa a renunţat? Pacienţii spun: de ce nu avem tripla terapie? Ce să facem cu aceasta? Europa deja renunţă la ea. Sper să se ardă nişte etape şi să se treacă la ce e mai bun pentru pacienţi”, a spus Oliviu Pascu, adăugând că tripla terapie este depăşită şi că există molecule noi mult mai eficiente.
Reprezentantul Institutului Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie ‘Prof. dr. Octavian Fodor’ Cluj-Napoca, Marcel Tanţău, a apreciat că atâta timp cât nu există o strategie, lucrurile vor evolua haotic. „În România mingea este la politicieni, care trebuie să se hotărască ce se face în această ţară”, a spus el. Potrivit specialiştilor, în ultimii trei ani li s-a asigurat tratament pentru hepatită de tip C unui număr de 5.300 de pacienţi, cu un cost per pacient de aproximativ 12.000 de euro şi cu o rată de răspuns de aproximativ 50%. Ei mai susţin că dacă s-ar fi introdus tripla terapie, în acelaşi interval de timp ar fi tratat cam 2.000 de pacienţi. Aceiaşi medici susţin că tratamentul cu noile molecule ar costa aproximativ 100.000 de euro/pacient.