Marin PAVEL – preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, dimpreună cu Vasile ILIUŢĂ – preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi sunt primii şefi de judeţe care „au furat startul” în ceea ce se doreşte a fi, nu pedste mult timp, o Românie reorganizată administrativ-teritorial, astfel încât să se diminueze presiunea financiară care apasă pe bugetul grevat de cheltuielile care au condus la un deficit 
care îngrijorează guvernanţii, oamenii de afaceri, populaţia.
Aflând de iniţiativa preşedintelui CJI, l-am întrebat cine, cum, când, cu ce rezultate previzionate?Pentru înţelegerea raţionamentului care a stat la baza demersului făcut de Marian Pavel redăm răspunsul oferit redacţiei ziarului Ştirea : „ N-am vrut să fur startul, este o discuţie mai veche pe acest subiect. Şi dvs, şi majortatea cetăţenilor cu care am discutat, foarte mult, despre câţi angajaţi sunt, despre ce fac, despre faptul că în momentul de faţă CJI nu are un sediu, şi multe lucruri de genul ăsta.
Unu. Doi la mână. Majoritatea proiectelor de investiţii în infrastructură (fie că vorbim despre infrastructura rutieră, cea de sănătate, infrastructură de învăţământ), care sunt finanţate din FONDURI EUROPENE, sau pe FONDURI GUVERNAMENTALE, cu siguranţă n-o să mai beneficieze de co-finanţare de 2-3%, iar co-finanţarea va fi 15-20 %. Şi ca să poţi să faci lucru ăsta ai nevoie de-un Buget puternic, de venituri consistente la Consiliul Judeţean. Sau ai varianta să nu mai accesezi Fonduri, europene şi/sau guvernamentale.
Eu cred că pe cetăţeni îi interesează ce infrastructură facem noi, ce condiţii de afaceri au, nu-i interesează dacă există Consiliuşl Judeţean Ialomiţa sau Călăraşi. Şi interacţiunea cetăţenilor cu Consiliul Judeţean, spre deosebire de Primărie, este una foarte mică.
Ei au interacţiuni cu instituţiile aflate în subordinea CJI, aşa cum sunt: Evidenţa Populaţiei, Spitalul, Muzeele, DGASPC, etc, care nu se schimbă cu nimic, rămân fix la fel. (…) Discutăm despre două judeţe mici, de 260-270 de mii de locuitori, judeţe care, unite, devin un judeţ de peste 550 de mii de locuitori, şi de peste 700 de mii de
hectare. Nu ar mai fi un judeţ mic. (…)
Sediul Consiliului Judeţean – la Călăraşi, sediul Prefecturii – în Ialomiţa
Dacă mă întrebaţi cum ar fi echitabil, în momentul de faţă, eu am spus în momentul în care m-am întâlnit cu preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, că urmează să stabilim nişte lucruri…Dar, dat fiind faptul că, la Călăraşi, Consiliul Judeţean are în proprietate sediul administrativ, cel mai corect ar fi să fie sediul Consiliului Judeţean, la Călăraşi. Prefectura Ialomiţa are sediul recent reabilitate, aşa că să fie aici!
OCPI, în Ialomiţa stă în chirie, în Călăraşi au proprietate. Casa de Asigurări de Sănătate, în Ialomiţa are proprietate, în Călăraţi stă în chirie, şi-aşa mai departe. Noi, însă, vrem să încercăm să eliminăm din cheltuielile care, da, sunt foarte mari. De-aceea vrem să reducem tot ceea ce înseamnă structura de funcţionare a celor două Consilii Judeţene. Bineînţeles că va fi o perioadă de tranziţie. Sunt şi nişte stimulente financiare, din partea Guvernului, pentru această reorganizare voluntară.”
Foarte scurt istoric
După instaurarea regimului comunist, România a trecut printr-o transformare administrativă radicală. Astfel, în anul 1950, prin reorganizarea administrativă, sistemul tradițional al județelor a fost înlocuit cu un sistem inspirat de modelul sovietic: regiuni; raioane; orașe; comune. Aşa se face că județul Ialomița a fost desființat ca unitate administrativă tradițională.
Teritoriul său a fost împărțit între structuri administrative regionale, în special regiunile București, Ploiești și Constanța, în diferite etape ale reorganizării. Au existat și structuri administrative tranzitorii, inclusiv Comitetul Provizoriu al Regiunii Ialomița. Această perioadă a durat până în 1968.
După 1968, în februarie 1968, regimul comunist a revenit la organizarea administrativă pe județe. Aşa se face că prin Legea nr. 2/1968, România a fost reorganizată în județe, municipii, orașe și comune. Urmare a acestei noi reorganizări teritorial-administrative, Județul Ialomița a fost reînființat, iar localitatea Slobozia a devenit ceea ce se numeşte „Reşedinţă de judeţ”.
Demn de reţinut că între 1968 și 1981, Slobozia a fost reședința unui județ Ialomița care cuprindea și o mare parte din teritoriul actualului județ Călărași. Cu alte cuvinte, administrația județeană din Slobozia coordona și localități care astăzi aparțin județului Călărași.