Două tone de seminţe de floarea-soarelui au fost confiscate de poliţişti? Să crestăm în grindă, zic!

* Sporadic, ca să nu se spună că „Organul” nu are ochi pentru evaziunea fiscală săvârşită în domeniul vizând activitatea agro-industrială a economiei judeţului, Poliţia şi Fiscul „scapă” niscaiva comunicate de presă medite a adormi vigilenţa cârcotaşilor…      

 Aşa s-a întâmplat zilele trecute când, printr-un comunicat de presă remis redacţiilor locale, ni s-a adus tuturor la cunoştinţă că „efectivele Serviciului de Investigarea Fraudelor au acţionat ieri, 11 februarie a.c., pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie. Pe parcursul activităţilor au fost verificate în trafic, pe DN 21A pe raza oraşului Ţăndărei, două autocamioane ce tractau două semiremorci şi care transportau cereale aparţinând unei societăţi comerciale de pe raza municipiului Bucureşti. Cu această ocazie, poliţiştii au constatat faptul că autovehiculele transportau o cantitate de seminţe floarea-soarelui mai mare decât cea înscrisă în documentele de transport cu 2.120 kg. În cauză a fost luată măsura sancţionării contravenţionale a agentului economic cu amendă în valoare de 5.000 de lei. Totodată a fost dispusă măsura ridicării în vederea confiscării a celor 2.120 kg seminţe floarea-soarelui, care a fost valorificată către bugetul de stat.” Ce înţelege chiar şi-un prost din această laudă de sine? Păi, înţelege că într-o zi, pe un perimetru bine delimitat, s-a efectuat un control şi-a picat „în plasă” o firmă. Regula de trei simplă ne-ar face să aflăm câte maşini ar fi putut fi controlate dacă perimetrul ar fi reprezentat toată suprafaţa judeţului, iar zilele de control ar fi fost toate cele 365 de zile cât are un an? Faptul că IPJ Ialomiţa nu informează (decât „la cerere”, dar câţi dintre jurnalişti credeţi că au vreun interes să afle?) care-i suma rezultată în urma valorificării mărfurilor confiscate şi cui i-a fost vândută această marfă, nu face decât să accentueze sentimentul care dă senzaţia că ar fi „ ceva putred în Danemarca”…      

Distribuie dacă ți-a plăcut:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *