Comunele Giurgeni şi Jilavele, alese spre a fi „decontaminate”…

Distribuie articolul:

 

* Unii zic că prin astfel de acţiuni „băieţii deştepţi” continuă să „toace” purcoi de bani pentru aşa-zisa protejare împotriva poluării mediului. Alţii, cum sunt primarii, se declară chiar încântaţi de dotarea de care comunele or să aibă parte în urma unui astfel de proiect şi a altora de genul acestuia. Părerile fiind împărţite, nouă nu ne rămâne decât să titrăm ce zic ei c-a fost şi că va fi…    

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. Fiindcă s-a constatat că a devenit o adevărată problemă faptul că una dintre sursele de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântâni, fiindcă în majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor şi, nu în ultimul rând, fiindcă în aproape toate localităţile ţării, în ceea ce priveşte nitraţii din apa potabilă se depăşeşte cu mult limita sanitară maximă admisă în Uniunea Europeană, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat joi, 30 martie 2013, un seminar dedicat reducerii poluării resurselor de apă în comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa, una dintre localitățile stabilite pentru întâlnirile experţilor de mediu cu grupuri de promotori (profesori, învățători, medici, preoți) care, cică, să sensibilizeze opinia publică şi tânăra generaţie cu privire la problemele de sănătate din mediul rural, generate de poluarea apelor,  din surse agricole si menajere. Potrivit informaţiilor oferite de organizatori evenimentul face parte din cadrul celei de-a patra etape a Campaniei de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, şi anume „Seminar local pentru formare de formatori –educaţie ecologică” care se derulează în perioada 11 martie – 27 aprilie 2013 în 87 localităţii, din 34 judeţe incluse în proiect. Şi dacă de la organizatorii care cred, probabil, că pot impresiona presa cu atare acţiuni, am aflat că „Proiectul este finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil…” un search pe Google ne-a ajutat să aflăm şi că „Proiectul este finanţat de un Împrumut de Investiţii Specific (SIL) în sumă de 50 milioane de euro, completat de un grant GEF de 5,5 milioane de dolari, la care se adaugă fonduri locale de cofinanţare. Perioada de implementare a proiectului este de cinci ani, şi anume 2008-2013”. Scopul campaniei, cică, este acela „de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un control al poluării cu nutrienţi, dar mai ales pentru identificarea de soluţii viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitraţi şi nitriţi. Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie”.

           Primarii, în luptă cu nitriţii şi nitraţii…     

 Am fost curioasă să aflu „de la sursă” ce anume se va face şi, mai ales, când? Cum aflasem că în ecuaţia cu cel puţin trei necunoscute intră şi unii dintre fermierii-crescători de animale, sigur c-am vrut să aflu cine-s aleşii celor care pretind că implementează acest preţios proiect? Aşa că l-am întrebat pe domnul Dinu Valere, cel care de 23 de ani este primarul comunei Giurgeni.Deşi n-a ştiut să ne spună cine-i fermierul norocos, domnul primar ne-a lămurit vizavi de ce se va face pentru întreaga localitate, pentru oamenii pe care de-atâţia ani îi păstoreşte „ …Numai la o fermă, atât! O fermă aleasă de ei… Nu ştiu să vă spun care este. Noi am oferit date, câte ferme sunt în localitate, capacitate, volum de muncă, etc, şi în funcţie de asta au ales ei o fermă particulară, în care se cresc animale. Şi vor face o mică platformă de gunoi, în curtea fermei respective. (…) La noi, au zis că vor să facă o platformă (după Normele pe care le impune Uniunea Europeană) şi o dotare cu utilaje. Ce-nseamnă utilaje? Înseamnă aşa: tractor; remorci; vidanje; aparat de împrăştiat gunoiul de grajd pe câmp şi volă cu încărcător. Toate pe banii lor. Noi, prin contribuţia Consiliului Judeţean, avem o contribuţie foarte mică, de vreo 10.000 de euro în total, parcă. Nu ştiu cât îi costă pe ei toate utilajele de le-am enumerat. Deocamdată încă nu mi-au spus… Ştiu însă că maşinile vor rămâne permanent în proprietatea Consiliului Local al comunei Giurgeni. Şi-am înţeles că la fel se va întâmpla şi-n cazul comunei Jilavele. Că şi lor la fel le face şi le dă. (…) Ei vin şi fac nişte Simpozioane, pentru conştientizare (…) Acum vreo două luni, am avut Căminul Cultural plin c-au venit şi le-a prezentat oamenilor, acum au avut întâlnire cu 12 -15 cadre didactice şi preotul, pentru formarea de formatori, după care prin luna Mai o să aibă o discuţie cu fermierii, iar mai înspre toamnă, tot o discuţie cu elevii de la Şcoală. Apoi, începe proiectul în toamnă. În toamnă o să înceapă a se face Platforma de gunoi şi, probabil, în primăvara anului 2014, când termină platforma, aduce şi utilajele…” Ce-o să se facă, până la urmă, în aceste două comune din judeţul nostru, sigur că vom urmări şi, prin urmare, vă vom informa. Până atunci mai reţineţi faptul că, în ceea ce priveşte anterior construitele platforme de gunoi, nu puţini sunt de părere că s-au cam întrecut cu gluma, atât unii dintre primari cât, mai ales, cei ce au pe mână purcoiul de bani publici, prin asta înţelegând chiar şi banii de la Uniunea Europeană, fie şi numai pentru faptul că banii ăia nu vin în România decât dacă România cotizează. Spun asta, mai ales, celor care consideră că trebuie să ne bucurăm că vin bani de la UE chiar dacă se demonstrează că aceştia sunt cheltuiţi prost sau, cel puţin, inoportun. Şi cum România suntem noi, contribuabilii, sigur că avem cu toţii dreptul să aflăm pe ce ne cheltuiesc „băieţii deştepţi” banii…Nu de alta, dar n-aş vrea să ajung la concluzia că utilajele alea sunt afacerea cine ştie căror sponsori (ne)oficiali ai unuia sau altuia dintre partide, de exemplu! Ca să nu mai vorbesc de pliantele alea, ca să nu mai vorbesc de recompensarea „expunerilor” profesorilor şi, desigur, ca să nu mai vorbesc de audienţă, mai cu seamă că ştim cu toţii cum sunt aduşi elevii, dar şi adulţii, ca să asiste la aşa-zisele seminarii, în fapt ele nefiind decât nişte anemice întâlniri cu nişte oameni cărora, mai ales acum când vremurile-s atât de crunte, numai de asta nu le arde!

IONICA GHINEA  


Distribuie articolul:

One thought on “Comunele Giurgeni şi Jilavele, alese spre a fi „decontaminate”…

  1. Primarul de la Giurgeni, primarul de 23 de ani primar cel care cu vicepresident „saint” Martin au facut rost de …, pentru al …, pe viceprimarul de la Giurgeni ca al de a fost inainte vici era mai bun. Si … gata. Ia vedeti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.