Înfiinţată în anul 2004, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) este, în fapt, o făcătură instituţională menită a semnat tot felul de hârtii întocmite de către aşa-numiţii „agenţi economici”. Ca să poată funcţiona în domeniul de activitate pe care şi l-a stabilit prin cod CAEN, orice firmă, este obligată să obţină un aşa-numit ACORD/AUTORIZAŢIE DE MEDIU. Nu intrăm în amănunte plictisitoare vizând pretinsa importanţă pe care, chipurile, o are această instituţie. E de-ajuns, importanţa pe care şi-o dă directorul Ghiauru. Laurenţiu Ghiauru – acest James Bond descălecat milităreşte din ordinul conducerii de partid şi de stat! APM este una din cele două mâini ale activităţii de PROTECŢIE A MEDIULUI. Cealaltă mână este GARDA DE MEDIU, instituţia care ar trebui să controleze şi, desigur, să amendeze, în materie de perturbarea faunei, florei, aerului, apelor, solului şi a toate câte ne înconjoară pe noi, supravieţuitorii poluării, din ce în ce mai
vizibil agravată de comportamentul tuturor, fie ei cetăţeni sau instituţii.
CICĂ….
„…Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului realizează studiile de evaluare a stării resurselor biologice pentru stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de animale strict protejate, respectiv urs brun şi lup. Potrivit prevederilor metodologiei de evaluare a efectivelor, pentru anul 2021 (…) Serviciile Teritoriale vor participa la acţiunea de evaluare în teren. (…) În judeţul Ialomiţa, în perioada 07 – 14 mai 2021, pe fondurile cinegetice gestionate de Direcţia Silvică Ialomiţa se vor face observaţii în teren şi se vor completa fişele centralizatoare ale efectivelor speciilor de lup; În data de 23 mai 2021 se vor analiza dateşle rezultate din fişele de observaţii şi se vor centraliza la nivel de fond cinegetic, cu toţi gestionarii, la nivel de judeţ. Odată cu centralizarea datelor pe judeţ se vor face propuneri de plafon maxim de intervenţie pentru speciile lup, pe fonduri cinegetice şi gestionări, după caz. Propunerile de plafon maxim de intervenţie vor avea la bază nivelul pagubelor înregistrate, situaţia efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendinţa şi structura populaţiei. Datele, la nivel de fond cinegetic şi gestionar, vor fi prezentate la nivel de judeţ Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, pe hârtie şi în format electronic, până la data de 10 iunie 2021….” .
Nu-i aşa că vă întrebaţi câţi lupi or fi pe teritoriul judeţului Ialomiţa? Sigur că, într-o ţară civilizată, pe site-ul APM Ialomiţa ar trebui să figureze un Raport cu datele centralizate în anii trecuţi, cu referire la această specie care, iată, se dovedeşte a fi o pre(a)ocupare a salariaţilor APM, în speţă, a celor 24 de angajaţi câţi numără APM Ialomiţa. Din păcate, pe site-ul instituţiei arareori găsim informaţii „la zi”. Şi când le găsim, de cele mai multe ori sunt nişte penibile copy paste din legislaţie, din „orientările” vizând proiectele iniţiate „de la Centrul”. Intraţi pe Internet şi tastaţi http://apmil.anpm.ro/ şi dacă vi se pare că noi denigrăm instituţia, că nu vedem munca angajaţilor, să ne spuneţi ce-aţi aflat, ca să ştim şi noi! Până atunci, nouă nu ne rămâne decât să aflăm de ce nu vede onor conducerea instituţiei, cât de mare este poluarea în judeţul Ialomiţa? Răul Ialomiţa, dar şi lacurile de pe întreg teritoriul judeţului sunt poluate? Aerul devine irespirabil, mai ales din cauza unităţilor economice care „dau în eşapare” fel de fel de mirosuri pestilenţiale rezultate din procesul de fabricaţie? Solul, mai ales din cauza „infiltraţiilor” (greu de demonstrat, de către cetăţeni, e-adevărat!) prilejuite de „scursurile” rezultate în urma depozitării deşeurilor (ne) periculoase, a gunoiului menajer, induszrial sau cel denumit „ de grajd” o mai fi el bun să ajute plantele să rodească? Iată, numai câteva întrebări care, pe alţii, îi preocupă mai mult decât îi preocupă grija pentru lupii care, în Ialomiţa, cine ştie câţi sunt?!