Puterea de cumpărare a companiilor româneşti din domeniul procesării de cereale sucombă sub presiunea creşterilor de preţuri pe bursele de cereale de la nivel internaţional. Războiul de la graniţa României afectează indirect piaţa internă deja şubredă a cerealelor după doi ani de pandemie. Drept urmare procesatorii români se luptă pe burse cu occidentalii pentru a cumpăra materii prime necesare pentru producţa destinată pieţei interne. Cu alte cuvinte membrii ANAMOB (Asociația Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România) cumpără la aceleaşi preţuri ca în vestul Europei cerealele produse în ţara noastră ca urmare a ofertei limitate.
Războiul din Ucraina afectează pieţele globale de cereale
Potrivit analiştilor din domeniul agricol, ofensiva rusă în Ucraina a crescut riscul de aprovizionare pentru pieţele de cereale din întreaga lume ca urmare a măsurilor luate de Ucraina prin care a oprit activitățile în porturile sale după ce Rusia a lansat o operaţiune militară. Rusia a suspendat, de asemenea, circulaţia navelor comerciale în Marea Azov până la o nouă notificare fapt care a determinat preţurile de achiziţie ale cerealelor să crească la valori record (cu 40-60% în ultima săptămână), pe fondul îngrijorării că situaţia conflictuală ar putea afecta exporturile de la Marea Neagră către pieţele mondiale.
Preţurile mărfurilor agricole pe pieţele globale au reacţionat imediat şi au crescut după ce armata rusă a înaintat peste graniţele Ucrainei, fapt care a determinat contractele futures din Marea Britanie şi Paris să închidă bursele europene de cereale în fiecare zi la noi recorduri, în timp ce contractele futures din Chicago au atins un maxim pe nouă ani şi jumătate.
În timp ce conflictul de la graniţa României împiedică exporturile din Ucraina în Europa, deoarece porturile sunt în prezent închise transportului comercial, exporturile ruseşti sunt şi ele mai dificile din cauza sancţiunilor internaţionale care limitează disponibilitatea creditelor şi a perturbării rutelor de transport maritim. Preţurile mondiale la alimente erau deja la vârful ultimilor 10 ani din cauza pandemiei şi a schimbărilor climatice încă dinainte să izbucnească războiul din Ucraina.
Potrivit Departamentului pentru Agricultură al SUA, Rusia şi Ucraina reprezintă împreună aproximativ 29% din exporturile globale de grâu, 19% din aprovizionarea mondială cu porumb şi 80% din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui. Aproape 10% din producţia mondială de cereale este produsă în Rusia, în timp ce producţia ucraineană reprezintă 3% din producţia mondială.
Cine câştigă de pe urma acestui război?
Conflictul militar din Ucraina creează mari perturbări pe pieţele internaţionale de grâu iar cererea pentru exporturile UE de grâu a crescut alarmant săptămâna aceasta din cauza întreruperii livrărilor din Ucraina şi Rusia.
„Se estimează că România a exportat peste 5 milioane tone grâu de la începutul anului 2022 (500.000 de tone de grâu, doar în primele două zile de la debutul conflictului din Ucraina). Rusia şi Ucraina au rămas cu circa 12-14 milioane tone grâu şi 14-16 milioane tone porumb nelivrate din portofoliul planificat până în iunie 2022. În aceste condiţii, se manifestă o presiune extremă a comercianţilor către alte surse disponibile (cu România în prim plan), reflectată în creşterii semnificative, zilnice, de preţ (preţurile de achiziţie internă pentru livrare la export crescând în ultimele zile de la 1,4 la 1,8lei/kg), extrem de atractive pentru deţinătorii de stocuri. În contextul actual pe piaţa internă a Romaniei se manifestă următoarele fenomene cu risc major pentru securitatea alimentară şi viabilitatea sectorului industriei alimentare româneşti:
În primul rând, în condiţiile lipsei acute de resurse financiare necesare achiziţiei pentru formarea de stocuri pentru consum intern, s-a generalizat practic doar creşterea la un nivel semnificativ a ofertelor de achiziţie pentru export şi a volumului de cereale în curs de acumulare în silozurile portuare.
În al doilea rând creşterile semnificative ale preţului de achiziţie a grâului din producţia 2021 generează, în mod natural, o creştere importantă a costului de producție pentru produsele de morărit şi panificaţie, în condiţiile în care reţelele de retail se arată inflexibile la solicitările de actualizare a contractelor comerciale pe termen mediu şi lung, fapt ce duce la situaţia de penalizare generalizată, la scară naţională, a industriei furnizoare.” afirmă Cristian Gavrilă, reprezentantul Federaţiei PRO AGRO
PRO AGRO transmite premierului Ciucă faptul că Federaţia are şi câteva propuneri de măsuri urgente care s-ar putea lua la nivel naţional fără a crea perturbări pe piaţa europeană, astfel încât să se reuşească echilibrarea balanţei dintre consumul intern şi export în ceea ce priveşte achiziţiile de cereale.
„În primul rând trebuie să se realizeze protejarea furnizorilor români de produse alimentare, faţă de aplicarea unor clauze excesive de penalizare în relaţia cu reţelele de retail.
A doua măsură care se poate lua este aceea de a finanţa achiziţia de cereale pentru realizarea de stocuri destinate consumului intern până la noua recoltă 2022, adică România să achiziţioneze stocuri de grâu de până la un nivel cumulat de maxim 1.000.000 tone şi să subvenţioneze costurile de depozitare ale stocurilor de cereale pentru consum intern pe perioada martie-iunie 2022.
O altă măsură care se poate lua în opinia noastră este declararea oficială a unei situaţii de forță majoră, la scară naţională, privind escaladarea şi impredictibilitatea costurilor pentru produsele alimentare realizate din procesarea cerealelor.” afirmă Cristian Gavrilă.
Victor GHINEA