E-adevărat că judeţul are 66 de localităţi, din care 3 municipii şi patru oraşe, dar prea puţini credeau că pot fi atâtea firme care să se ocupe de salubritate. Şi totuşi, potrivit informaţiilor oferite de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Ialomiţa, pe teritoriul judeţului funcţionesază 114 aşa-numiţi „operatori”. Există percepţia că în mediul rural, acolo, în comunele şi satele judeţului, gunoiul nu prea se adună, deoarece ceea ce este „menajer” se dă la animale şi/sau se îngraşă pământul din grădină şi din câmp. Se dovedeşte, totuşi, că se strânge gunoi, măcar cât să aibă activitate câte-o firmă. O explicaţie ar fi că în oricare localitate nu sunt numai gospodării ale cetăţenilor, ci şi instituţii precum: Şcolile, Primăria, Căminul Cultural, Dispensarul, etc. Pe această consideraţie, pe vremea când Victor Moraru era jupânul judeţului, Consiliul Judeţean Ialomiţa a şi întocmit un aşa-numit PLAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR. În fapt, nişte hârtii (cele mai multe pline de informaţii preluate cu copy-paste) au
fost scrise şi predate autorităţilor locale/judeţene, contra unor sume de bani deloc modice.
Carevasăzică…
Un număr de 114 firme colectează gunoiul menajer din gospodăriile locuitorilor. Acestora li se adaugă şi firmele care „tratează” deşeurile, şi-anume: SC VIVANI SALUBRITATE S.A şi SC PRO AIR CLEAN SA. În fapt, cele două firme care „tratează” deşeurile sunt îngemănate în aceeaşi firmă. Una funcţionează la ieşire din municipiul Slobozia, pe un teren despre care se crede că este mult prea apropiat de şoşeaua ce duce către Staţiunea Amara, cealaltă funcţionează „la o aruncătură de băţ”, peste câmp, în comuna Perieţi. Şi pentru că după ce sunt tratate, deseurile trebuie, fie incinerate, fie îngropate, una dintre „gemene” are triplă calitate, ea fiind autorizată să colecteze, să transporte şi să incinereze chiar şi deşeurile medicale. De acest domeniu de activitate medicală se mai ocupă încă trei firme, mai puţin cunoscute. De reţinut că pe lângă deşeurile (ne)periculoase (unele aduse de pe unde nici cu gândul nu gândesc aşa-numiţii „muritori de rând”), deşeuri care au fost trecute prin acte şi-apoi au fost incinerate acolo, la Perieţi, deşeurile medicale sunt o categorie aparte de servicii de salubritate, operaţiuni pe care nu le poate face chiar orice firmă. Mai ales când în ecuaţie intră şi Agenţia pentru Protecţia MEDIULUI Ialomiţa. Că, instituţia condusă de numitul (de către partid) Laurenţiu Ghiauru, se disculpă explicând că, în fapt, Garda de Mediu Ialomiţa este cea care trebuie să controleze şi, eventual, să amendeze, este o altă poveste care îşi tot găseşte loc în paginile ziarului Ştirea. Azi, nu depănăm aceeaşi poveste, ci ne îndreptăm privirea către acţiunea din planul secund al poveştii. Şi vedem cum aproape că nu există Primărie în cadrul căreia să nu funcţioneze şi câte-un Serviciu de Administrare a Domeniului Public. Banii cheltuiţi de absolut toţi primarii, pentru locurile de joacă, iluminat public, floricele, statui şi, desigur, curăţenia pe străzi. Şi banii nu sunt deloc puţini, în ciuda faptului că, în realitate, străzile sunt de-a dreptul neîngrijite. Şi-s neîngrijite, pe de-o parte, din cauza locuitorilor care lasă pârloagă pe lângă şanţurile ce străjuiesc gardurile gospodăriilor, pe de cealaltă parte, din cauza Primărilor care chiar şi la 30 de ani distanţă în timp de la aşa-zisa Revoluţie, în multe dintre localităţi încă mai sunt multe uliţe. Adică, străzi care n-au fost nici măcar pietruite, darămine asfaltate!