* Este ştiut faptul că spitalele s-au fălit cu cheltuirea unor mari sume de bani în „lupta pentru combaterea noului coronavirus”.
Fie că au fost bani din bugetul alocat , în perioada pandemiei, de către CJAS Ialomiţa, fie că au fost bani alocaţi direct de către Ministerul Sănătăţii şi/sau, după caz, de către Consiliul Judeţean, sumele trebuie evidenţiate. Auzind bârfe legate de consumarea aceloraşi măşti, dar care, în realitate, au fost evidenţiate de două ori în actele contabile, am adresat CJAS Ialomiţa o serie de întrebări.
Din răspunsurile oferite de directorul Mihai GEANTĂ am reţinut pentru eventualele corelări ce se vor face în timpul unui eventual control, că „Pe perioada pandemiei de gripă SARS COV- 2, Casa de Asigurări de Sănătate Ialomiţa a intermediat distribuirea către furnizori (de servicii medicale), de măşti şi viziere repartizate în luna aprilie de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al judeţului Ialomiţa, în baza Ordinelor Comandantului Acţiunii, secretar de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, nr. 74549 din 06.04.2020 şi nr. 74568 din 11.04.2020 astfel:
A) 11.100 măşti simple cu trei pliuri, în valoare de 28.643 lei;
B) 2.332 măşti FFP2 în valoare de 29.243 lei, din care:
– 1.332 bucăţi, către medicii de familie;
– 1.000 bucăţi, către medicii din ambulatoriu de specialitate;
– 855 bucăţi, către medicii din ambulatoriu din spitale;
– 1.000 viziere în valoare de 19.040 lei, din care :
– 444, către medicii de familie;
– 556, către medicii specialişti:
În timp ce oamenii nu prea au fost consultaţi…
Teama de a nu se infecta cu noul coronavirus, şi a face boala numită COVID, i-a determinat pe mulţi oameni să nu mai meargă la medic, cei mai mulţi preferând să ceară consultaţii la telefon. Cum şi prevederile legale facilitau o astfel de abordare a relaţiei medic-pacient, unii medici de familie şi/sau specialişti cu cabinete în Policlinici au prestat servicii medicale la telefon. Nemaifiind în contact direct cu pacienţii, purtarea echipamentului care să-i apere de răspândirea coronavirusului, a fost o chestiune care putea fi „în sarcina” fiecărui medic, mai ales că sumele primite, lunar, de la Casa de Sănătate, nu-s deloc aşa mici, aşa cum lasă să se înţeleagă mulţi dintre medicii de familie. Nu intrăm azi în „meandrele concretului” legate de ce anume presupune decontarea „per capita” VERSUS decontarea pentru serviciile efectiv prestate. Nu discutăm nici despre investiţiile revoltător de anemice pe care mulţi dintre medicii de familie le-au făcut întru dotarea corespunzătoare a cabinetelor. Nu vorbim nici măcar despre cabinete ca şi spaţiu locativ, în care nici măcar o mână de var nu s-a dat pe pereţi, darămite să miroasă a …dezinfectant! Şi dacă despre LIPSURI nu vorbim, măcar despre LIPSĂ să zicem ceva, întru „răcorirea” celor care, de ani de zile, n-au cui se plânge că medicii de familie vin la cabinet, după bunul lor plac. Şi dacă până la momentul pandemiei, oamenii mergeau „ţintit” la cabinetele specialiştilor, atunci când îi durea ceva anume, odată cu instituirea RESTRICŢIILOR, bieţii de ei nu au mai avut voie să „se caute de sănătate” mergând la Policlinicile spitalelor sau chiar la cabinetele particulare, deoarece acestea toate au fost ÎNCHISE, nu-i aşa? Păi, şi-atunci, de ce s-au cheltuit peste 1 MILIARD de lei vechi pe măşti şi viziere? Iată, o întrebare care, negreşit, îşi va găsi şi nişte răspunsuri …!