Prefectul a vrut să ştie cine-s beneficiarii fondurilor UE

* Aşa se face că domniei-sale i-a fost prezentată „Situaţia accesării fondurilor europene în judeţul Ialomiţa în perioada 2007 – 2014”

Cică, pornind de la „documentele strategice precum Programul Naţional de Dezvoltare a României, Programele Operaţionale şi Programul de Guvernare…”, Instituţia Prefectului a urmărit creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare, prin sprijinirea potenţialilor beneficiari… Vă întrebaţi cum poate Prefectura să sprijine beneficiarii, în special Primăriile? „Prin acţiuni de informare şi consiliere”, declară, în scris, reprezentanţii Prefecturii. Aşa-zisa implicare în accesare, a atras după sine şi o monitorizare a implementării proiectelor cu finanţare europeană. Urmare a acestei monitorizări, a putut fi întocmită acea „Situaţie…” din care noi, astăzi, încercăm să extragem ceea ce ni se pare relevant în ceea ce priveşte interesul prefecturii pentru beneficiarii banilor de la Uniunea Europeană.

Prea scumpe, prea inoportune, prea ca la…stat!

Încep prin a vă spune că, fie şi numai această raportare ar trebui să atragă după sine o penalizare a celor din Instituţia Prefectului, deoarece implicarea pare să fi fost suficientă, din moment ce este atât de mic procentul reprezentând accesarea fondurilor de către UAT-uri (Unităţile Administrative Teritoriale, adică Primăriile), 1,34% reprezentând, şi scriptic şi faptic, un bagatel, un mezelic, şi nimic mai mult! Din documentele oficiale am reţinut pentru informarea cititorilor Ştirea, că în atâţia ani (2007 – 2014) doar 39 de Primării au accesat fonduri europene. În perioada de preaderare, 32 de primării au accesat suma de 379.530 mii lei, iar în perioada de post-aderare, 14 primării au accesat 428.268 mii lei. Sumele sunt în moneda leu RON, ceea ce în lei vechi, înseamnă purcoi de bani. Şi fiindcă, nu numai primăriile, ci şi alte instituţii ale statului au pus mâna pe banii Uniunii Europene, se cuvine să reliefăm şi strădania lor, nu? Vă spun, aşadar, că 11 proiecte au fost depuse şi implementate de către instituţiile statului. AJOFM, dar şi Inspectoratul Şcolar Ialomiţa, precum şi SGA Ialomiţa, DSV Ialomiţa, Protecţia Mediului Ialomiţa, Pompierii şi, nu în ultimul rând, Consiliul Judeţean Ialomiţa sunt instituţiile care au par să fi fructificat implicarea Prefecturii în accesarea fondurilor europene. Valoarea de care au beneficiat toate aceste instituţii enumerate mai sus, înseamnă, în lei RON, fix 7.702.845,03 lei. Ceea ce, în lei vechi, înseamnă „mult al dracului”, cum, colocvial, s-a exprimat un patron, atunci când a aflat ce de bani au „tocat” bugetarii. Ce-au făcut birocraţii cu atâţia bani? Păi, cei mai mulţi bani s-au cheltuit pe seminarii, mese rotunde, într-un cuvânt; şuete, în timpul cărora s-au împărţit niscaiva pliante (ca să se poată raporta numărul impresionant de mare de tipărituri de acest fel), şi s-au „servit” nişte bucate alese în restaurante atent Selectate, cât să fie Central poziţionate în conştiinţa participanţilor care, în cele mai multe cazuri, erau salariaţii instituţiilor care au accesat fondurile alea…Ce primării şi ce instituţii au fituit cele mai mari sume de bani, noi v-am tot prezentat în toţi aceşti ani. Recapitulăm, totuşi, şi vă spunem că Primăria Slobozia se evidenţiază cu: 175 de miliarde de lei vechi pentru aşa-numita Platformă IMM-uri (o inoportună investiţie, neatractivă pentru investitori, fapt dovedit de stadiul în care se află la data la care trebuia să fie full, măcar de cereri vizând concesionarea loturilor!); aproape 520 de miliarde de lei vechi pentru Piaţa Revoluţiei, investiţie de care nu aveam neapărat nevoie acum, în criza economico-financiară de care încă nu au scăpat românii şi, implicit, ialomiţenii; dar şi alte investiţii, precum e cea vizând modernizarea drumurilor agricole către marile latifundii aparţinând „jmecherilor” care subvenţionează campaniile electorale, au constat şi ele destul de mult, astfel, acreditând ideea că Opoziţia „e mână-n mână” cu Puterea…Primăria Urziceni nu s-a lăsat nici ea mai prejos, celor aproape 830 de miliarde de lei vechi cheltuiţi pentru aşa-numita „Extindere şi reabilitare a sistemelor de apă şi canalizare” adăugându-li-se cele aproape 170 de miliarde de lei vechi „topite” în asfaltul drumurilor, din zonele industriale ale municipiului, cică! De departe, oraşul Amara este „fruncea”, dacă e să avem în vedere mărimea localităţii, numărul de locuitori, contribuţia acestora la PIB, etc. La Amara avem aşa: 16.646.000 lei RON (peste 166 de miliarde de lei vechi) pentru aşa-zisa „Reabilitare şi modernizare a infrastructurii de drumuri”, apoi cei 17.546.000 lei RON (peste 175 de miliarde de lei vechi) pentru aşa-zisa „Reabilitare a parcului balnear”. Pe lângă aceste impresionante sume de bani publici, cei 2.989.000 lei (aproape 30 de miliarde de lei vechi) cheltuiţi pentru aşa-zisa „ Realizare de noi capacităţi de producere a energiei electrice, pot părea un mezelic. La fel şi cei doar (?!) 2.647.000 lei RON (aproape 27 de miliarde de lei vechi) cheltuiţi pentru „Modernizarea drumurilor de exploataţie agricolă”, drumuri care – în opinia multor cetăţeni – înseamnă cărări bune pentru boierii locului, nimic altceva! Cum, însă, despre marile localităţi am mai scris, nu voi consuma nechibzuit cerneala, oportun părându-mi-se etalarea cheltuielilor puse la cale de către alte localităţi, precum e Ciulniţa, bunăoară! Spun asta gândindu-mă la faptul că această comună a cheltuit peste 27 de miliarde de lei vechi pentru „ Modernizare alimentare centralizată cu apă”, în vreme ce pentru cărările bătătorite către terenurile agricole ale boierilor localităţii, primăria a „tocat” aproape dublu, mai exact peste 54 de miliarde de lei vechi. Constatând că sunt din ce în ce mai multe primăriile care au cheltuit bani pentru „covorul” întins în faţa „gipanelor” moşierilor, ne rezervăm dreptul de a „ataca” într-un articol de sine stătător acest subiect! Până atunci, mai reţineţi că dacă onor Curtea de conturi şi, nu în ultimul rând, Poliţia s-ar băga să urmărească aplicarea legilor, nu numai în litera, ci şi în spiritul lor, atunci altele ar fi concluziile „Organelor” şi, desigur, altul ar fi statutul „ordonatorilor de credite”…

Unii patronii, şi ei, au încasat „la greu”

În cei 7 (şapte) ani care, cică, au fost monitorizaţi de către onor „Instituţia Prefectului”, un număr de 1.861 de proiecte au fost implementate, cele mai multe dintre ele (1.758) fiind proiecte „prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală”, vestitul PNDR. Şi, cinică, Uniunea Europeană împarte o sumă pe jumătate cât cea dată celor 39 de UAT-uri, valoarea totală alocată, repet, celor 1.861 de firme fiind de doar 476.036.000 EURO, ceea ce, mai ales în lei vechi, înseamnă purcoi de bani! Ce firme s-au înfruptat din acest plocon oferit de către Uniunea Europeană? În situaţia ce i-a fost prezentată prefectului, apar nume, deloc sonore, precum: SC Itaro Textile; Martplast ;Racman ; Lalele ImpFarmmarc Impex, dar şi nume cât se poate mai sonore, aşa precum sunt: Mixaj COM SRL, Matache & Co SRL, Real Test, etc, etc.  Că, în dreptul fiecărei firme, de-această dată nu a fost evidenţiată şi suma accesată din fondurile Uniunii Europene, spune multe despre cei ce-au întocmit situaţia prezentată prefectului. Sigur că sumele sunt publice, iar noi le putem afla oricând vrem! Problema e că ne întrebăm: de ce să nu vrea prefectul să afle, bunăoară, ce de sute de miliarde de lei a accesat un singur patron, chit că afacerea aia…, nici pe departe nu reprezintă o cale de propăşire a tuturor, ci doar a firmei care, altfel, este neruşinat de abonată la mai toate lucră(tu)rile executate cu bani de la bugetele Consiliilor locale de pe raza judeţului Ialomiţa? Şi pentru că „Situaţia” este cât se poate de înţelenită de bani publici, la care au acces „băieţii deştepţi, cu firme pe internet”, ne gândim să vă şi prezentăm pe rând, şi firmele, şi banii, şi afacerile subvenţionate…
IONICA GHINEA