Camera Deputaţilor a adoptat, în 10 septembrie, Legea privind câinii fără stăpân. Aceasta prevede că, dacă 14 zile de la aducerea câinilor în adăpost, aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, pot fi eutanasiaţi. Problema câinilor maidanezi poate fi analizată şi din perspectiva acestei boli care NU se poate trata dacă în primele 72 de ore de la muşcătură nu a fost vaccinată persoana supusă agresiunii unui animal bolnav de rabie.
Conform unui raport despre situaţia epidemiologică din România întocmit de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi făcut public în septembrie 2012, începând cu 2008 s-au înregistrat cinci decese cauzate de rabie. Astfel, un caz indigen de infectare cu rabie la om a avut loc în 2008, la un bărbat de 40 de ani muşcat de lup şi decedat după câteva săptămâni, în ciuda profilaxiei şi tratamentului aplicat.
În 2009 s-a raportat un caz de rabie umană la o vârstnică de 69 ani din România, dintr-o regiune rurală din judeţul Vâlcea, muşcată de o vulpe, cu o lună înainte de a deveni simptomatică şi a primi îngrijiri medicale, nevaccinată post-expunere (datorită neprezentării la medic). În ciuda tratamentului, a decedat 4 zile mai târziu.
În anul următor s-au înregistrat două cazuri fatale de rabie, la o elevă de 11 ani din judeţul Olt, muşcată de pisică şi la o altă elevă de 10 ani din judeţul Giurgiu, în cazul căreia ancheta epidemiologică nu a relevat eventuale contacte cu animale bolnave. Acestea au fost singurele cazuri fatale de rabie din Europa din anul 2010.
În februarie 2012 a decedat o fetiţă de 5 ani, din judeţul Bacău, muşcată în luna decembrie 2011 de un câine şi care nu a fost vaccinată post-expunere.
În anul în curs, doi bărbaţi din Botoşani au fost internaţi în luna martie după ce au fost muşcaţi de o vulpe turbată, iar în iulie un tânăr din Covasna a fost muşcat de un bursuc infectat.
În România au loc periodic campanii de vaccinare antirabică, cea mai recentă fiind demarată la 27 septembrie 2013 pentru vulpile din judeţul Covasna.
Rabia este o zoonoză determinată de transmiterea unui virus de la animal la om, în special prin muşcătură şi manifestată clinic ca encefalomielită acută, invariabil fatală la persoanele nevaccinate. Se cunosc doar câteva cazuri de rabie umană tratate cu succes (din care unele rămase cu sechele importante). La ora actuală, rabia este considerată una din cele mai neglijate boli din lume, dar care reprezintă o reală povară pentru ţările în curs de dezvoltare.
La nivel mondial, rabia apare în peste 150 de ţări/teritorii, în special în mediul rural, pauper, în zone geografice izolate. Aproximativ 55.000 de oameni decedează anual prin rabie (mai ales în Africa şi Asia), 40% din cei muşcaţi de un animal rabigen fiind copii sub 15 ani. Câinii reprezintă sursa de virus în 99% din decesele umane. Anual, peste 15 milioane de persoane primesc profilaxie post-expunere, estimându-se că se previn astfel 327.000 de decese. Toate acestea recomandă rabia drept principală zoonoză la nivel mondial.