Nota Redacţiei: Grăbiţi să trăim, adeseori trecem cu vederea multe dintre fenomenalele trăiri ce se transformă în fapte minunate ale semenilor noştri. Într-un târziu, dezmeticiţi , când observăm, ne grăbim să prindem, măcar, frânturi din noianul de sentimente, toate, trăiri ce-au făcut ca semenii noştri să creeze…Iată de ce, azi, am ales să publicăm poezia scrisă de ialomiţeanca Nicoleta Mușat Dumitru. Cei interesaţi să-i afle trăirile transpuse-n versuri, pot accesa pagina de facebook https://www.facebook.com/musat.nicoleta.1
Târziu de poveste
Azi mi-ai închis povestea lăsându-mă pe-afară
Trântind în urma mea uitări asurzitoare
Târziu de liliac, târziu de flori de seară
M-or însoți pe drumul spre luna mea de ceară.
M-ai răstignit sub ploaia din ochii-mi încercănați
Foșnindu-mi pe la tâmple săgeți din ape tulburi,
Mi-ai pus furtuni pe piept, în păr nori răsturnați
Să desfrunzesc eu timpul, adânc până la sâmburi.
Azi mi-ai închis povestea lăsându-mă pe-afară,
Vor plânge-înnebunind pe ram muguri de dor
Răspântii fără sens se vor ciobi-ntr-o doară
Lăsând iubiri în valuri ce vin pe țărm și mor.
08-05-2021