Turismul medical tinde să depăşească graniţa tratamentului balnear

Distribuie articolul:

 

* Este lucru ştiut că în multe dintre Hotelurile TBRCM (Societate care are ca unic acţionar Casa Naţională de Pensii, motiv pentru care Casa de Pensii alocă acesteia mai mari fonduri pentru subvenţionarea biletelor de tratament), sâmbăta se organizează nunţi, iar „ori de câte ori este nevoie” se desfăşoară fel de fel de întâlniri care fac să sporească veniturile (ne)fiscalizate ale „băieţilor deştepţi” ce stăpânesc peste ceea ce până în ’89 era  „bun al întregului popor”. Iată însă că, pe lângă turismul balnear, şi turismul medical (chiar şi cel de înfrumuseţare!) tinde să intre în preocupările ministerelor…       

 „Mii de persoane se tratează în clinici stomatologice de la noi, care se promovează singure. Ei plătesc un sfert din cât ar plăti pentru aceste servicii în ţara de origine. Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru turismul românesc de sănătate”, este de părere domnul Vasile Cepoi, cel care în calitate de consilier al primului ministru, a vorbit despre turismul balnear şi de sănătate din România, în Conferinţa Internaţională de Turism 2013, găzduită de Palatul Parlamentului. Cepoi a arătat că există un potenţial important în ceea ce priveşte oftalmologia, chirurgia plastică, chirurgia cardiacă, cardiologia intervenţională, protezarea cardiacă şi ortopedică şi fertilizarea în vitro, pentru dezvoltarea turismului de sănătate în România. Avem resurse, suntem motivaţi şi vrem să dezvoltăm această activitate în folosul pacienţilor din România, din Europa şi de oriunde din lume, a subliniat consilierul lui Ponta. Potrivit AGERPRES, consilierul de stat a mai explicat că în România „nu este suficient definit conceptul de turism de sănătate”, lipseşte promovarea, iar lipsa încrederii în turismul de sănătate poate fi corectată prin implementarea unui sistem de management al calităţii în turismul de sănătate. Sunt necesare un sistem recunoscut internaţional de asigurare a calităţii acestor servicii şi un sistem de asigurare de răspundere civilă a celor care furnizează servicii. Pacientul din turismul medical trebuie să ştie cum îi pot fi acoperite eventualele prejudicii şi cui se poate adresa în caz că există o problemă (…) S-a stabilit inventarierea, până la toamnă, a tuturor furnizorilor de servicii de sănătate care pot oferi servicii de calitate, organizarea unei conferinţe internaţionale la care să participe furnizorii de servicii de sănătate, operatori de turism specializaţi în turismul de sănătate, a spus Cepoi. În România sunt certificate cinci staţiuni balneare, prin hotărâre de Guvern, şi vor mai fi certificate alte 10 staţiuni, potrivit ministrului pentru IMM şi Turism, Maria Grapini. România are, în prezent, peste 120 de localităţi cu resurse naturale cu proprietăţi terapeutice, dintre care 40 sunt staţiuni turistice de interes naţional şi 80 de interes local.  Potrivit AGERPRES, consilierul de stat a mai explicat că în România „nu este suficient definit conceptul de turism de sănătate”, lipseşte promovarea, iar lipsa încrederii în turismul de sănătate poate fi corectată prin implementarea unui sistem de management al calităţii în turismul de sănătate. Sunt necesare un sistem recunoscut internaţional de asigurare a calităţii acestor servicii şi un sistem de asigurare de răspundere civilă a celor care furnizează servicii. Pacientul din turismul medical trebuie să ştie cum îi pot fi acoperite eventualele prejudicii şi cui se poate adresa în caz că există o problemă (…) S-a stabilit inventarierea, până la toamnă, a tuturor furnizorilor de servicii de sănătate care pot oferi servicii de calitate, organizarea unei conferinţe internaţionale la care să participe furnizorii de servicii de sănătate, operatori de turism specializaţi în turismul de sănătate, a spus Cepoi. În România sunt certificate cinci staţiuni balneare, prin hotărâre de Guvern, şi vor mai fi certificate alte 10 staţiuni, potrivit ministrului pentru IMM şi Turism, Maria Grapini. România are, în prezent, peste 120 de localităţi cu resurse naturale cu proprietăţi terapeutice, dintre care 40 sunt staţiuni turistice de interes naţional şi 80 de interes local

 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.