În data de 09 septembrie a început oficial anul şcolar pentru toţi elevii din România, astfel că “dulăii” din politica românească s-au perindat prin faţa camerelor de luat vederi pentru a deschide noul an şcolar şi pentru a transmite mesaje cu caracter politic atât aliaţilor cât şi adversarilor lor. Şi pentru ca să nu existe răscoală în PSD pentru că doar cei de la vârful partidului au posibilitatea de a livra vrăjeală către populaţie, şefa de la Kiseleff a dat mână liberă miniştrilor şi secretarilor de stat pentru a merge în teritoriu. Aşa se face că a “aterizat” în municipiul Slobozia, ministrul fondurilor europene Roxana Mânzatu. Flancată de activul de partid cu rădăcini locale, precum Secretarul de Stat Alexandru Potor, deputatul Ştefan Muşoiu şi preşedintele CJI Victor Moraru, dar şi de doi indivizi cu funcţii de secretari de stat de la Bucureşti, aceştia au purces în a povesti cadrelor didactice sau nu, din sala de festivităţi a liceului Mihai Viteazul, despre educaţia modernizată pe bani europeni.
Bani fără număr pentru Educaţie
„Astăzi vorbim despre o investiţie de 100 milioane de euro în digitalizarea învăţământului românesc, dar care investiţie este posibilă doar în echipă şi în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Ministerul Telecomunicaţiilor. Dincolo de nevoia de a digitaliza şi de a folosi tehnologiile noi şi IT-ul şi în procesul de predare şi în gestionarea şcolilor dar şi în materialele pe care le oferim copiilor, vreau să mai ştiţi că investim circa 813 miloane de euro în cladirile şi modernizarea şcolilor, circa 700 de investiţii în toată ţara…” a declarat Roxana Mânzatu în discursul lipsit de logică. Aparent gândit de o elevă de clasa a V-a, discursul a sărit de la suta de milioane de euro pentru digitalizarea învăţământului din România, la construcţii de closete la supra preţ şi creşteri de eficienţă energetică, în condiţiile în care există şcoli în Ialomiţa care încă se mai încălzesc cu sobe vechi de peste 30 de ani şi rămân fără material lemnos. Printre proiectele enumerate şi explicate succint de oficiali se numără:
– Sistemul Informatic de Management, proiect a cărui valoare este de 225 milioane de lei care vizează realizarea în mediul online a managementului şcolarizării pe baza fluxurilor definite în cadrul proiectului eGOV (înscrierea online la liceu şi implementarea Catalogului electronic la nivel naţional) precum şi evaluarea online a lucrărilor scrise la examenele naţionale.
– Platforma Naţională de Educaţie a cărui valoare este de 250 milioane lei, care presupune dezvoltarea Bibliotecii naţionale virtuale.
Întrebări şi răspunsuri
Una dintre întrebările cadrelor didactice prezente în sală, a fost desigur despre modalitatea în care profesorii vor putea interacţiona cu noua platformă în care de pe orice dispozitiv inteligent precum un telefon modern, o tabletă sau un laptop şi cum aceştia vor putea de oriunde din lume să acceseze platforma, să noteze elevii şi chiar să 
modifice notele în unele cazuri. Ciudat este că nelămuririle doamnei nu vizau capacitatea dumnealor, sau a profesorilor mai în vârstă de a activa pe o platformă online, ci de unde fac ei rost de internet pe telefon/tabletă în şcoli. Nu ştim dacă doamna profesoară era interesată de internet pentru Catalogul Electronic sau pentru pozele cu animale de pe Facebook, dar a primit un răspuns în acest sens de la managerul de proiect. Astfel, în teorie, cele două proiecte formează o platformă de resurse şi de gestionare a sistemului de învăţământ, de predare, învăţare şi evaluare, platformă care se va realiza în cadrul proiectului Wi-Fi Campus: Platforma naţională de internet wireless în aproximativ 4.500 de şcoli din România. Trebuie menţionat faptul că proiectul Wi-Fi Campus este deja în derulare la nivelul întregii ţări, iar proiectele Biblioteca Virtuală şi Catalogul Electronic au drept perioadă de implementare 24 luni respectiv 36 luni, conform aceluiaşi manager de proiect.
Victor Ghinea