Restaurantul Privighetoarea cinsteşte Ziua Recoltei!

Distribuie articolul:

• Până pe 15 octombrie, faceţi-vă timp şi mergeţi să văziua recolttei cintareti FB întâlniţi cu tradiţia de-a sărbători cel mai bogat anotimp al anului. Produsele culinare, fie ele stropite cu un păhărel (un ţoi) de ţuică şi/sau o cănuţă de must proaspăt stors din strugurii sângerii vă vor transpune, emoţional, în vremurile îndepărtate, pe când Ziua Recoltei 2oamenii nu se supuneau goanei nebuneşti a timpului, ci îşi găseau tihna sufletească răsplătindu-se pentru truda de peste an.
Spectacolul păstrării tradiţiilor se derulează în faţa ochilor celor ce, pentru câteva ore, aleg să petreacă alături de cei dragi, într-un decor autumnal. Aşezaţi la mese din lemn, de pe care îţi fac cu ochiul fel de fel de bucate alese, cu grijă, din lada de zestre a acestui popor, veţi fi încântaţi să ascultaţi cântece străvechi transmise din generaţie în generaţie de lăutari, rapsozi, interpreţi ai muzicii populare.
luminita FB 1În aerul de-o temperatură încă prietenoasă, în care se simte miros de miez de nucă şi de gutui proaspăt culese, dar şi de „mere, pere, în panere”, de tot felul de legume, toate învăluite de-o uşoară pală de vânt ce-aduce miros de teasc, de struguri zdrobiţi până ce-a fost stors must din ei, să tot stai să povesteşti despre…., şi despre…
Sunt ani de când renumitul Restaurant Privighetoarea se îngrijeşte ziua recoltei cintaretişi organizează o astfel de manifestare culturală. Familia Dragomir demonstrează, o dată în plus, că nu e totul să ai o locaţie de alimentaţie publică, ci trebuie să şi ştii să o faci atât de atrăgătoare pentru toate categoriile de consumatori, încât mai-mai să nu-şi mai regăsească locul consacrat nici măcar maxima latină „De gustibus non est disputandum”.
(I.G.)


Distribuie articolul:

2 thoughts on “Restaurantul Privighetoarea cinsteşte Ziua Recoltei!

  1. Reclama e sufletul comerţului, iar comerţul … sufletu’! Aşa suna o replică pe timpuri. Desigur, dintotdeauna, pe timpul lui ‘nea Iulică, Privighetoarea se respecta, fiind, de departe, cea mai căutată „cârciumă”. Probabil şi astăzi patronii se străduiesc să satisfacă toate poftele şi pretenţiile culinare, mai ales cu atare ocazie. Problema o constituie, sunt sigur, preţurile. Nu cred că orişicine îşi poate permite o zi/seară la Privighetoarea, unde să consume tot ce i-ar pofti inimioara. Pe vremuri dacă aveai o sută de lei erai „boier”, astăzi cu un milion eşti vai de capul tău. Fotografiile ne prezintă o parte din personal şi o parte din muzicanţi cu Nelu Polizu în frunte. Ne puteţi prezenta şi fotografii care să arate cam cât de multă lume se perindă p’acolo şa?! La consumatori mă refer, nu la trecători. Dar să fie recente şi reale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *