Pe sistemul: „Vom fi iarăşi ce-am fost…” Casa de Cultură a municipiului Slobozia se vrea a redeveni cinematograf

Distribuie articolul:

Convins fiind că la un moment dat iubitorii de teatru se vor sătura de condiţiile revoltător de asemănătoare cu cele de dinainte de ’89, mai ales în ceea ce priveşte încălzirea sălii, directorul Constantin Ionel, ca angajat al primăriei municipiului Slobozia a înaintat conducerii de partid şi de stat (adică primarului şi consilierilor locali) un Referat în care cerea aleşilor să voteze modificarea Hotărârii Consiliului Local, nr. 47/30 august 2012, astfel încât să reiasă că acolo, „la Casa Municipală de Cultură Slobozia vor avea loc proiecţii de film cinematografic cu public”. Modificarea îi este necesară în vederea obţinerii Certificatului de clasificare pentru cinematograf, de la Centrul Naţional al Cinematografiei.

Crede cineva că pe acest şef al aşa-numitei Direcţie Municipală pentru Cultură, Învăţământ, Sport şi Tineret îl deranjează faptul că, de ani de zile, clădirea aparţinând fostului cinematograf „Ialomiţa” este exploatată extrem de profitabil de către o firmă din domeniul panificaţiei, în timp ce, tot de amar de ani, Grădina de Vară stă în paragină deşi, în fiecare campanie electorală, cei doar 3 primari câţi s-au succedat la conducerea municipiului, au promis că ea va redeveni loc de difuzare a filmelor, întru petrecerea prea multului timp liber de care dispun masele largi populare? Crede cineva că directorul Constantin Ionel se ruşinează de faptul că în proaspăt-reamenajata sală a fostului Cinema „Galax” (cel care pe vremea comuniştilor purta denumirea de cinema „23 August”) în aceste zile de toamnă târzie, acolo, în sala Casei de Cultură a municipiului Slobozia este atât de frig încât, după cum vedeţi, nimeni nu s-a dezbrăcat pentru a sta comod când vizionează o piesă de teatru pe care însuşi liberalul viceprimar Cezar Zamfir le-a recomandat-o, pe facebook, cetăţenilor? Ei bine, nu! Oriunde s-ar afla şi cu oricine-ar discuta, Constantin Ionel pare enervat de încântat de micile lui realizări, mai ales dacă realizările sunt analizate prin comparaţie cu destul de marile cheltuieli săvârşite întru întreţinerea imobilului (ce se dovedeşte a fi de-a dreptul impropriu pentru o Casă de Cultură), dar şi întru cheltuirea banilor publici cu alte „alea-alea” ocazionate de întrunirile tovărăşeşti ale PSD; PNL şi-alte partide şi „partide”… Că, în realitate, s-ar putea ca tocmai „convertirea” la cinematografie, a acestui presupus lăcaş de cultură, să fie soluţia optimă pentru supravieţuirea acestui aşezământ, nu mai încape îndoială. Îndoială avem în ceea ce priveşte potenţialul necesar contracarării acţiunilor de vandalism la care se va ajunge în timpul vizionării filmelor care, mai mult ca sigur, nu vor fi de Oscar, ci „de-alea cu bătaie”, pline de scene de-o vulgaritate excesivă şi imagini deşucheate…

IONICA GHINEA 


Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.