Oraşul de Floci – locul în care Moraru „sparge” peste 120 de MILIARDE de lei vechi

Distribuie articolul:

Să ne-amintim! În data de 29.08.2017, Consiliul Județean Ialomița depunea proiectul „Reabilitarea și punerea în valoare a Monumentului Istoric Orașul de Floci” din comuna Giurgeni, județul Ialomița în cadrul apelului Programului Operaţional Regional 2014-2020 / Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural. După parcurgerea tuturor etapelor de evaluare și selecție, proiectul a întrunit punctajul necesar pentru obținerea finanțării în vederea realizării investiției.
În acest context, împreună cu Liviu Gabriel Mușat – directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în data de 05 aprilie 2019, Victor Morau – preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa au semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea și punerea în valoare a Monumentului Istoric Orașul de Floci” din comuna Giurgeni, județul Ialomița. Dinu Valere – primarul comunei Giurgeni, a fost şi el „umăr lângă umărul” şefului lui, pe „linie de partid şi de stat”. Cum nu puteau să lipsească, prezenţi au fost şi Elena Pacală şi Florin Vlad – cei doi ştabi ai „efectelor speciale” care se petrec, de-atâta amar de ani, cu tot ce înseamnă patrimoniul cultural al judeţului. Nu, nici astăzi nu avem timpul şi dispoziţia necesară scormonirii în tenebroasele aspecte ale (in)activităţii celor doi! Va veni, însă, şi ziua în care ne vom „răcori din bojoci”. Nădăjduim ca această stare să ne fie indusă de concluziile unei acţiuni de control a Curţii de Conturi/Camare de Conturi Ialomiţa, instituţie care, neapoărat, trebuie să „intre pe fir” pentru a stabili cât de aproape de adevăr sunt suspiciunile celor care îşi dau cu părerea că acolo, la Giurgeni, s-au cheltuit prea mulţi bani pentru cât de puţini vizitatori aleg să păşească în această „aşezare” ce a fost CONSTRUITĂ peste/lângă nişte anemice vestigii. Nu este (numai) părerea noastră, a cârcoraşilor din presă, ci este părerea celor ce văd că, în fapt, ceea ce numesc ei „aşezare” nu s-a dovedit a atrage adevăraţii turişti, nu copiii şi birocraţii „implicaţi” în acţiunile instituţiilor de cultură subordionate Consiliului Judeţean Ialomiţa, acţiuni care, la rândul lor, sunt prea scump plătite din buget. Dar, să revenim! Aşadar, valoarea totală a proiectului este de 12.193.054,97 lei inclusiv TVA, din care asistență financiară nerambursabilă în valoare de 9.292.638,73 lei inclusiv TVA, iar contribuția proprie a județului Ialomița în cadrul proiectului este de 2.900.416,24 lei inclusiv TVA. Perioada de implementare a proiectului după semnarea Contractului de finanțare este de 49 de luni.
Ce ni se spune că se va face acolo

Restaurarea și consolidarea ruinelor Edificiului cu contraforturi;
– Restaurarea și consolidarea ruinelor Bisericii nr. 2;
– Înființarea de drumuri de legătura între toate obiectivele sitului și platforme de observație în punctele natural înalte ale sitului;
– Construirea de pavilioane (sistem panouri modulate ușoare), închise sau deschise;
– Dotarea muzeului existent cu vitrine necesare expunerii obiectelor arheologice descoperite în situl și dotarea cu sisteme de iluminat pentru punerea în valoare a patrimoniului mobil;
– Amplasarea de panouri explicative (de informare), pentru fiecare monument în parte, și de panouri de direcționare;
– Asigurarea iluminatului public arhitectural (de punere în valoare a patrimoniului imobil);
– Realizarea unui drum colector;
– Reamenajarea accesului existent din dreptul Bazei de cercetare și expunere muzeală;
– Amenajări peisagere și sistematizare verticală;
– Delimitarea sitului arheologic;
– Îndiguirea firului de vale ce se suprapune vechiului curs al râului Ialomița cu scopul conservării patrimoniului arheologic (descoperit și nedescoperit) și al protejării lucrărilor executate în cadrul investiției împotriva inundațiilor ocazionale ce au loc în zonă;
– Dotarea cu poduri/ pasarele de traversare a firului de vale;
– Dotarea cu mobilier urban;
– Construirea unui punct de belvedere spre zona declarată sit Natura 2000 și spre situl arheologic monument istoric;
– Dotarea pavilioanelor expoziționale cu platforme de accesibilizare pentru persoanele cu dizabilități și cu trepte pentru acces;
– Dotarea sitului arheologic cu pasarele și rampe de accesibilizare și trepte pentru punerea în valoarea a patrimoniului arheologic. Dacă vă întrebaţi, ca mulţi alţii, desigur, cum de poate să coste atât de mulţi bani „chestiile” astea prezentate mai sus ce-au fost scrise cu liniuţă de la capătul rândului tocmai ca să fie mai uşor de reţinut întru bifare la tăierea panglicii, atunci înseamnă că gândim la fel, noi, toţi cei care ştim ce înseamnă să faci business. Şi cine crede că în spatele „facerii de bine” marca instituţiile de Cultură ale statului, nu se ascund şi afaceri, atunci înseamnă că nu-i „bisnismen” şi, pe cale de consecinţă, nu plăteşte impozite!